Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2025 urmează să fie aprobat de Guvern, după care, săptămâna viitoare, va fi adoptat în Parlament.
Conform proiectului de lege, sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județului Bistrița-Năsăud prevăzute în bugetul pe 2025 sunt de 68.738.000 lei, din care 31.328.000 lei finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, 17.777.000 lei pentru centrele persoanelor adulte cu handicap, 8.381.000 lei programul pentru școli, 4.153.000 lei drepturile copiilor cu CES din învățământul special, 6.606.000 lei cheltuieli cu învățământul special și CJRAE, 493.000 lei pentru cămine de vârstnici.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiului Bistrița sunt de 290.746.000 lei, din care 43.792.000 lei pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, 232.006.000 lei drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, 659.000 lei pentru căminele de vârstnici, 309.000 lei pentru unități de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, 1.276.000 lei tichete sociale pentru copii din familii defavorizate, 8.752.000 lei drepturile copiilor cu CES din învățământul de masă, 3.952.000 lei transportul elevilor.
Finanțarea cheltuielilor cu drumurilor județene si comunale se ridică la 20.405.000 lei.
Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au o valoare totală de 48.886.000 lei, din care 16.118.000 lei pentru județ (CJ) și 32.768.000 lei pentru comune, orașe și municipiul Bistrița.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea învățământului particular si confesional prinse în buget sunt de 18.763.000 lei.
La aceste sume se adaugă banii care vor fi repartizați direct de ministere diferitelor instituții deconcentrate aflate în subordine, pentru funcționare.
Nevoia de reforme. In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Ulterior a fost depus la parlament un nou proiect de lege din partea grupului parlamentar USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României in care se prevede comasarea judetelor actuale în 8 structuri administrative echivalente cu regiunile de dezvoltare create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regională necesară în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE.
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.