Liceul Tehnologic Agricol Bistrița, cea mai veche școală de profil din Transilvania – care era cât pe ce acum trei ani să își piardă terenul destinat practicii elevilor – a făcut o achiziție importantă pentru pregătirea profesională a viitorilor tehnicieni veterinari sau zootehniști: a cumpărat patru juninci din rasa Bălțată Românească.
”A fost achiziționat un lot de 4 juninci rasa Bălțată Românească, cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni. Acest lot de animale este destinat utilizării în activitatea practică a elevilor care se pregătesc în cadrul liceului să devină tehnicieni veterinari sau zootehniști.
Am ales exemplare din rasa Bălțată Românească pentru că au un temperament liniștit, sunt animale blânde si răbdatoare, potrivite pentru fermele didactice, dar și pentru că Rasa Bălțată Românească, cu însușiri de producție mixtă, pentru carne-lapte, a fost și reprezinta principala rasă de taurine a țării, atât prin ponderea numerică, precum și prin însusirile bune pentru ambele producții”, a justificat școala achiziția.
Învățământul agricol la Bistrița își are originile în sec. XIX, mai precis în anul 1870, când a luat ființă, la Bistrița, o „Școală de Agricultură” pentru băieți, care a aparținut comunității germane, devenită „Școala de Agricultură”, cu o durată de doi ani. Cursurile se desfășurau din luna octombrie până în luna aprilie, după care urma o practică în gospodăria părintească. Scopul acestei școli era să pregătească pe fiii sașilor, în domeniul agriculturii, cheltuielile de școlarizare fiind asigurate de către cei interesați, prin comunitatea germană.
Ridicarea noii școli pe zidul Rosenburg s-a datorat dobândirii aici a unei suprafețe de 5755 mp de teren, care cu timpul, prin donații și cumpărări succesive, a ajuns să măsoare peste 100 ha. Pe acest teren s-au înființat sera, loturile experimentale pomicole, viticole și horticole, precum și o ferma zootehnică. Aici, sub supravegherea inginerilor agronomi, școliți la institute europene, tehnicienilor și profesorilor, elevii germani cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, în doi ani de școlarizare trebuiau să-și formeze deprinderile practice și să-și însușească cunoștințele necesare pentru a fi un bun agricultor. După 1918, școala și-a pierdut caracterul etnic, fiind deschisă tuturor elevilor.
Această școală a avut un rol deosebit în practicarea de către marea masă de tineri țărani a unor agrotehnici moderne, a unei agriculturi ce avea baze științifice la nivelul acelor timpuri. În sistemul de învățământ nu erau cuprinși și români, însă cum majoritatea sașilor aveau un număr mic de copii, iar suprafața terenurilor agricole din proprietate depășeau, de regulă, capacitatea forței de muncă a femeilor, aceștia erau obligați să apeleze la ajutorul vecinilor români, care din omenie, sau chiar ca slugi angajate, au contribuit la prosperitatea gospodăriilor săsești, „împrumutând” însă, în scurtă vreme, meseria, aplicând noutățile văzute și în propriile gospodării, ceea ce explică în mare măsură de ce românii ardeleni erau buni gospodari, stăpânind o agrotehnică mai avansată.
„Școala de Agricultură” funcționează sub această formă până în anul 1944, când din cauza războiului a fost închisă.
După război, „Școala de Agricultură” s-a organizat pe trei ani de studii, plus un an de practică. În ianuarie 1945 se reiau cursurile, cu 11 elevi în anul I. În școală se primeau absolvenți a patru clase primare, iar după absolvire, cursanții puteau deveni ingineri agronomi, după continuarea studiilor în școlile de agricultură de gradul II.
În septembrie 1947 școala inferioară de agricultură din Bistrița se transformă în „Liceu Tehnic Agricol”, iar în toamna anului 1948, primește caracterul și gradul de „Școala Medie Tehnică Horticolă”, intrând în subordinea Ministerului Agriculturii. În această formă a funcționat în actuala clădire a Colegiului Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, până în anul 1952. După această dată s-a numit „Grupul Școlar Mediu Tehnic”, cu secții de horticultură și zootehnie, până în 1955, când se transformâ în „Școala Profesională de Ucenici și Pomicultori”, formă sub care funcționează până în anul 1961.
Între 1962 – 1966, funcționează sub denumirea de „Centrul Agricol Bistrița” și ocupă o parte din clădirile Unității Militare de pe strada Avram Iancu. Centrul Agricol avea în componență: „Școala profesională horticolă”, „Școala profesională veterinară”, „Școala de contabilitate agricolă” și „Școala tehnică de maiștri”.
Din anul 1966 „Centrul Agricol” se transformă în „Liceul Agricol”, apoi „Grupul Scolar Agricol” pana in 2012, iar forma sub care funcționează și astăzi este „Liceul Tehnologic Agricol”.
În anul 2019, candidatul PSD la Primăria Bistrița anunța că, dacă va câștiga alegerile, va face un cartier de case pentru tineri în zona străzii Livezi din spatele Liceului Tehnologic Agricol și va oferi, în prima fază, 500 de loturi pentru familiile care vor să își construiască o casă.
Feseneuu si apoi Pesedeuu lui Ilici si Roman si Taranistii cu babalicii lui pe alta parte cu (Restitutio in integrum ) si cu felierea Romaniei ca pe un tort exact la cine nu trebuia o bagat agricultura in gard odata cu masurile prostesti.
Doar pentru simplă comparație, Liceul Agricol din Ahun, Franța – https://ahun.educagri.fr – printre altele, are în momentul de față 38 de vaci din rasa Limousine și 58 de vaci din rasa Holstein, pe lângă cele 530 de oi și 80 de scroafe, plus 300 hectare de teren agricol și alte 100 ha de pășune la care nu jinduiesc primarii hrăpăreți ajutați de niște inspectori școlari cumpărați și de un consiliu de administrație orientat în prealabil. Apropo, bistrițeni, voi ați citit-o cumva pe Cleopatra Lorințiu cu al său Tibi de la ferma de vaci?
Muta-te in Franta si fa-te porcar. Cu cine compari si tu Bistrita rosie pana mai ieri.
Nu ai inteles ca pesedeuu dorea ca pe pamanturile Liceului sa faca case pentru lipitorii de afise tot de la ei ?
Mulțumesc mult, domnule. Cu această ocazie o să revăd și definiția din DEX a cuvântului imam: Conducătorul unei școli, fiind moștenitor al substanței divine, care-l face infailibil. Nu cumva dv. lucrați la ISJ BN? Ori poate sunteți unul dintre directorașii bistrițeni recent confirmați pe funcție.
Liceul a avut mai multe specii de animale: porci iepuri gaini oi si vaci,dar au renuntat la ele pentru ca acest liceu nu mai are atractivitate la elevi,nu doreste nimeni sa faca o meserie pentru agricultura. Este un liceu care ar trebui desfintat si facut acolo un azil de batrani. Nu se justifica doua licee agricole in judet,laBistrita si Beclean Ar trebui sa fie facut liceul din Lechinta cu profil agricol, la tara nu la oras O sa creasca vacutele singure ca au teren foarte mult si necultivat, fara ca elevii sa se apropie de ele.
Întreb pentru un prieten, când a avut prestigiu liceul agricol ?
Faptul că PSD-ul dorea să fure pământul Liceului Agricol este treaba lui și acest lucru nu mă interesează absolut deloc. Ceea ce m-a revoltat atunci a fost că inspectorii și directorii care trebuiau să apere în acel moment Liceul Agricol din Bistrița, s-au comportat exact ca uscăturile de la numitul partid.