Ceas solar în piațeta din strada Zorilor

(FOTO) Prin proiectul de 5 milioane euro bani europeni de regenerare urbană a centrului istoric Bistriţa pe axele turistice, zona de la capătul străzii Zorilor a fost amenajată ca piațetă, cu bănci, machetă din bronz, iluminat arhitectural, iar în mijlocul zonei de relaxare un ceas solar amplasat pe un soclu din piatră.

Pe cadranul solar este inscripționat ”Bistrița – Poarta Transilvaniei”, iar pe tija de bronz a ceasului – sigla.

Cadranul solar este un mijloc de măsurare a timpului în funcție de poziția Soarelui. Modelele obișnuit,e cum ar fi cadranul solar orizontal, este format dintr-o tijă indicatoare denumită gnomon și o suprafață gradată cu mai multe linii ce indică orele zilei. În funcție de mișcarea Soarelui, umbra gnomonului se aliniază progresiv cu liniile marcate, indicând astfel momentele din zi. Gnomonul este de obicei aliniat cu axa de rotație a Pământului. Prin urmare, el trebuie să indice spre Nordul geografic și unghiul dintre acul indicator și planul orizontal trebuie să fie egal cu latitudinea geografică a locului unde se află cadranul solar. Este unul dintre cele mai vechi dispozitive folosite pentru măsurarea timpului. Printre primii care au utilizat acest instrument sunt egiptenii, care în jurul anilor 5000 î.Hr. concepuseră gnomonul, – un pilon vertical, înfipt în pământ, a cărui umbra proiectată pe pământ, pe un cadran gradat, arăta ora din zi.

În diferite zone de pe traseul axelor turistice, cum ar fi pietonalul Liviu Rebreanu, Piața Mică, strada Dornei sau în fața Casei de Cultură, au fost amplasate ceasuri stradale.

Vezi și: Cum arată axele turistice iluminate. ”Proiect vast” de 5 milioane euro / Cum arată pasajele și piețele reabilitate pe traseul axelor turistice / Stâlpi cu steagurile breslelor / Statui din bronz în centrul istoric / Fântânile cu lumini, funcționale. Cum arată artezienele de pe traseul axelor turistice / Pupitre cu sigiliile breslelor pe str. Gh. Șincai / Machete din bronz pe pasaje

Obiectivul proiectului ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistică 1, 2, 3” este acela de valorificare a moştenirii istorice şi culturale, prin reabilitarea şi punerea în valoare a pasajelor istorice, caracteristice Bistriţei medievale, precum şi de promovare a noilor axe turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Proiectul presupune, printre altele, redarea funcţionalităţii pasajelor şi a accesului către întreg centrul istoric, conturarea unui brand turistic, valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor bistriţene.

Principalele lucrări realizate pe cele trei axe – Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor: modernizarea a 14.202,78 mp de spaţiu pietonal, inclusiv Piaţa Mică, Piața Dominicană, piațeta de pe str. Zorilor; reabilitarea reţelelor de utilităţi publice; reabilitarea şi modernizarea iluminatului public şi arhitectural; reabilitarea ”Punţii lui Keinzel”; amenajarea unui punct de informare turistică în Piaţa Centrală; construirea a 5 fântâni arteziene/ambientale diferite ca şi concept şi funcţionalitate; înlocuirea mobilierului urban: bănci din piatră şi din lemn, ceasuri stradale, suporţi stradali pentru biciclete, indicatoare de obiective turistice, inserţii artistice în pavaj cu însemnele breslelor, ghivece pentru arbori, suporţi pentru flori şi jardiniere, statui din bronz (fotograful Alexandru Roșu, Georg Pfaffenbruder fierarul din Nosa), machete din bronz cu etapele dezvoltării cetății, pupitre cu sigiliile breslelor, ceas solar, stâlpi cu steagurile breslelor, panouri de informare publică, monitoare stradale cu afișaj digital.

Printre lucrări: desfacerea îmbrăcămintei vechi de pe traseele celor trei axe și montarea de pavaj din piatră cubică cu rigole de colectare a apei, înlocuirea capacelor de canalizare cu capace noi ce conțin emblema orașului medieval, reabilitarea iluminatului public prin crearea unui nou iluminat ambiental, punerea în valoare a gangurilor boltite lasând zidăria pe alocuri aparentă și cu iluminat din pavaj, inserții în pavaj și ziduri nou propuse a unor elemente de stilistică plastică din piatră cioplită sau bronz, noi elemente de mobilier urban împreună cu obiecte sculpturale și fântani arteziene/ambientale, mobilarea spațiului public.

Valoarea totală a proiectului, din contractul de finanţare, a fost de 44.996.170,67 lei (10.139.296,65 euro). Valoarea finală, după implementare, a fost de 22.086.377,51 lei (49,08%, respectiv 4.976.875,36 euro). Lucrările au fost realizate de firmele SC TCI CG SA Cluj, SC Iasicon SA Iași, SC Drum Construct SRL Sălaj, SC Ianus SRL Zalău, SC Elenmarc Impex SRL Dej în asociere și subcontractantul SC Proinstal 302 G SRL Bistrița.

Axa Coroanei (Axa 1) cuprinde traseul dintre Bd. Republicii și Parcul Municipal desfășurat pe Pasajul VI, pietonalul Liviu Rebreanu, pasajul VIII, str. Ecaterina Teodoroiu, piațeta din str. Zorilor. Traversează zona estică a cetății și oferă o legătură estetică și funcțională între cele două capete. Prin legăturile din dreapta și din stânga pietonalului Liviu Rebreanu se asigură o extindere coerentă a zonelor special amenajate pentru pietoni. Axa Artelor (Axa 2) cuprinde traseul dintre Bd. Republicii și Parcul Municipal desfășurat pe pasajul Spiru Haret, latura estică a Pieței Centrale, Piața Mică, str. Albert Berger. Traversează zona centrală a cetății și pune în legătură circulațiia ctive între Ansamblul Sugălete și Casa de Cultură, între Piața Centrală și Piața Mică. Axa Breslelor (Axa 3) cuprinde traseul dintre Bd. Republicii și Parcul Municipal desfășurat pe Pasajul I, str. Gh. Șincai, Pasajul XIV, str. Țibleșului, str. George Coșbuc, pasajul dintre imobilele 10-12 de pe str. George Coșbuc, str. Nicolae Titulescu, Pasajul XI, str. Mihail Kogălniceanu, Piața Dominicană, str. Dogarilor. Traversează zona vestică a cetății, iar traseul are meritul de a redeschide un pasaj istoric în zona str. Gh. Șincai și Țibleșului și oferă un acces mai direct spre Turnul Dogarilor. Aici a fost reconstruită o veche piațetă, Piața Dominicană, un spațiu conturat în perioada medievală dar neglijat complet în epoca modernă. Cele trei axe se întâlnesc pe aleea pietonală de pe partea nordică a Parcului Municipal, care este și fostul val al cetății fortificate, iar la capătul Axei 3 pe str. Vadului peste râul Bistrița, pe ”Puntea lui Keinzel”.

Municipalitatea explică astfel importanța proiectului: ”Este o intervenție majoră în zona ansamblului urban fortificat prin care se dorește dezvoltarea de relații armonioase între spațiul public construit și viața publică din vechiul burg. Străzile centrului istoric au devenit odată cu dezvoltarea circulației auto simple coridoare de trafic, iar viața publică din spațiul urban s-a diminuat constant. Pasajele emdievale construite pentru dinamizarea și eficientizarea circulației pietonale au devenit treptat disfuncționale pentru mediul pietonal, insalubre și nesigure. Proiectul de regenerare urbană nu a inventat spațiul public al Bistriței, dar prin reabilitarea principalelor axe pietonale încurajează utilizarea spațiului urban adaptat circulației cu pasul și reactivează un cadru care îmbunătățește modul prin care oamenii pot să folosească spațiul vechii cetăți. Axele pasajelor favorizează circulația de loisir fără să blocheze sau să excludă automobilul din zona istorică. Stabilirea unor trasee aproape paralele între ele eficientizează circulația pietonală și armonizează mai multe microzone centrale, izolate din cauza sensurilor de circulație auto. Proiectuld e regenerare urbană a centrului istoric Bistrița trebuie să ridice standardele din zona centrului urban fortificat, să îl facă mai atractiv în primul rând pentru plimbările bistrițenilor, iar în timp și pentru turiștii interesați să descopere patrimoniul arhitectural al burgului. Străzile pietonilor și piațetele descoperite pe traseul axelor urmăresc să refacă rolul plurivalent al spațiului istoric. Pasajele istorice sunt coridoare alternative, un refugiu pentru traficul pietonal. Caracterul de scurtătură pietonală le face foarte utile, dar s-a încercat și atingerea unor obiective care să favorizeze interacțiunea publică: îmbinări creative ale texturilor din piatră și cărămidă, alternanțe între vechi și nou, monitorizare video și înălțarea pavajului în intersecțiile cu trafic auto, iar calea luminii trasată în pavaje influențează instinctul alegerii traseului și aduce pietonul în zone valorizate prin monumente istorice context de socializare și leisure. Piața Mică și Piața Dominicană, dar și piațeta din str. Zorilor, s-au transformat din simple zone de tranzit în spații de agrement urban cu puncte de focalizare atractivă prin elemente de sculptură, vegetația seculară conservată, amplificarea socializării prin fântâni ambientale și creșterea numărului de bănci. Pavilionul Artelor întinerește și prelungește extrema arcadelor de la Sugălete într-o proporție asemănătoare, dar prin aer, lumină și modernitate oferă ingredientele obligatorii revigorării spiritului public, al activităților culturale din oraș. Galeria UAP și Liceul de Arte care încadrează pavilionul obțin un spațiu al expozițiilor publice în care se poate înfiripa dialogul provocator al avangardelor artistice contemporane”.