Continuăm să vă prezentăm cele mai vechi localități atestate în județul Bistrița-Năsăud, conform studiului ”Vechimea documentară a localităților din Bistrița-Năsăud”, semnat de Pompei Boca.
CRAINIMĂT, JELNA (1264) Papa Urban al IV-lea scrie, la 11 iulie 1264 din Orvieto, lui Ştefan, voievodul Transilvaniei, fiul lui Bela al IV-lea, să restituie mamei sale şi pământurile din Bistriţa, Rodna, Jelna şi Crainimăt. „Într-adevăr, după cum ni s-a plâns solul trimis de tatăl tău Bela şi de mama ta regina Maria, „tu, fără a ţinea seama că pricinile purtate între alţii nu trebuie să vatăme pe al treilea, tu, sub cuvântul unei învoieli care, fără consimțământul reginei s-a făcut odinioară între tine şi numitul rege, tatăl tău, ai încălcat împotriva dreptăţii şi ţii, spre paguba şi neajunsul reginei, nişte sate şi pământuri numite în limba obişnuită Bistriţa (Bistiche), Rodna (Rodona) Jelna (Zolosim) şi Crainimăt (villa Querali), pe care le-au stăpînit în tihnă şi pace susnumita regină şi toate înaintaşele sale, din vremuri a căror amintire s-a pierdut”
CIREȘOAIA (1269) Capitlul din Alba, Iulia confirmă în anul 1269 că, „înfăţişindu-se înaintea noastră comitele Apa, pe de o parte, iar pe de alta Marcu, fiul lui Belus, în numele său şi a doi fraţi ai săi după mamă, anume Abraham și Paul, acel Marcu a mărturisit în faţa noastră că el şi fraţii săi sus numiţi au vândut pentru cincisprezece mărci de arginţi plătiţi în întregime, acelui comite Apa şi moştenitorilor săi, ca să o stăpânească pe veci, jumătate din pământul lor numit Cireşoaia (Dycha), aşa cum au stăpânit-o el şi zişii săi fraţi. De asemenea, fiind de faţă de partea cealaltă Filip, fiul lui Iacob, a mărturisit în faţa noastră, că cealaltă jumătate a zisului pămînt, care îi revine lui, a vîndut-o, aşa cum a stăpânit-o el, pentru 15 mărci de argint plătite în întregime, aceluiaşi comite Apa şi urmaşilor săi să o stăpînească pe veci”. În continuare se descrie pământul cu hotarele sale.
CHINTELNIC (1279) Prin actul din 11 mai 1279, regele Ungariei Ladislau al IV-lea dă voie lui Laurenţiu ban de Severin, fiul răposatului voevod Laurenţiu, „să vândă o moşie a sa numită Chintelnic (Kendtelok), ce ţinea odinioară de comitatul Dăbîca şi pe care numitul voevod Laurenţiu, tatăl lui, o dobândise de la luminatul principe, regele Bela, prea iubitul nostru bunic, comitelui
Hench, fiul lui Brendulinus de Rodna, căpitanul cetăţii Buda, adică celui mai apropiat vecin al său. Preţul 150 mărci de argint fin”
RETEAG (1283) În anul 1283, Ladislau al IV-lea regele Ungariei confirmă împărţirea moşiilor lor din Ungaria şi Transilvania între membrii familiei Ratold. „Voim să ajungă la ştirea tuturor prin rândurile acestea, că, deoarece nobilii bărbaţi, magistrii Rorand şi Deseu, fiii lui Leustachiu, Dominic şi Ladislau, fiii lui Ştefan, Reinold şi Nicolae, fiii lui Oliver, din neamul Ratold, l-au chemat în judecată în faţa noastră pe magistrul Matei, fiul banului Rorand, din neamul aceluiaşi Ratold pentru risipirea şi înstrăinarea moşiilor lor. Părţile înfăţişându-se în persoane înaintea noastră şi cu regala noastră învoire au mărturisit că au ajuns la următoarea înţelegere: au împărţit între ele pe veci toate moşiile lor moştenite, cumpărate, cele dobândite şi pe cele ajunse în stăpânirea lor, în aşa fel ca moşiile numite Ciceu (Chycho) şi Reteag (Retheeg) din părţile Transilvaniei, cu toate moşiile ce se ţin de ele le-au căzut sus numiţilorşi printr-înşii moştenitorilor lor şi urmaşilor moştenitorilor lor, ca să le dobândească, să le ţină, să le aibă, să le stăpânească pe veci şi nestrămutat de-a pururi”
FÂNTÂNELE (1288) În anul 1288 posesorii aşezării erau cei din neamul lui Osi, care pomenesc drept strămoş de al lor pe comitele Domokoş fiul lui Matyus.
NEȚENI (1291) Andrei al III-lea regele Ungariei, la 24 februarie 1291, întăreşte privilegiile de stăpînire a moşiilor episcopiei Transilvaniei, la care se mai adaugă satul Sîncraiul şi satul Sînmiclăuş din cornitatul Turda; de asemenea Vistea şi Suceag din comitatul Cluj şi satul Neţeni (Neceh) din comitatul Dăbîca, pe ai căror oaspeţi, câţi sînt aşezaţi şi se vor aşeza, voim să-i păstrăm în libertăţile pomenite . . . „
CHIUZA, SĂSARM, CHIRALEŞ, SĂRĂŢEL, ŞIEU-MĂGHERUŞ (1292) În anul 1292, Ladislau, voevodul Transilvaniei confirmă înţelegerea dintre comitele Nicolae de Rodna şi fiii fratelui său comitele Benedict, cu privire la împărţirea moştenirii lor. ”Împărţirea tuturor bunurilor de moştenire ale comitetului de Rodna (Rudana) şi ale feciorilor fratelui său, comitele Benedict, de bună amintire, ce îi privesc sau ce le revin din partea, de moştenire a înaintaşilor lor, a fost făcută şi hotărâtă în faţa magistrului Nicolae, în felul următor: jumătate din sat, adică din Sărata, cu folosinţele sale, şi jumătate din mori, jumătate din Sărăţel (Szereth), va reveni comitelui Nicolae şi copiilor săi, iar cealaltă jumătate din numitele moşteniri să fie stăpânită ca bun de moştenire, de fiii comitelui Benedict. De asemenea, satele Şieu-Măgheruş (Mungherochs) şi Kelemenechs (poate fi Chiraleș) împreună cu toate folosințele lor le vor dobândi, după dreptul de moştenire, neîmpărţite ci întregi, comitele Nicolae de Rodna şi copiii săi, afară de muntele Pyppinch care este deopotrivă şi al comitelui Nicolae împreună cu copiii săi, dar și fiilor sau copiilor comitelui Benedict, adăugînd condiţia ca, nici comitele Nicolae cu copiii lui, fără învoirea copiilor fratelui său şi nici copiii comitelui Benedict fără învoirea comitelui Nicolae şi a copiilor săi, nu trebuie în nici un chip să înalţe o cetate acolo. De asemenea satele (Chintelnic (Kenteluk). Săsarm (Weizhorn) şi Chiuza (Myitteldorf), împreună cu toate folosinţele ce vor reveni de aici înainte, le vor stăpîni pe veci fiii pomenitului comite Benedict”
ARCHIUD (1293) Andrei al III-lea regele Ungariei porunceşte capitlului din Alba Iulia să cerceteze dacă moşia Băiţa (Gherla) ţine de dreptul de danie ai rege: ”Să trimiteți un om al vostru pentru mărturie, înaintea căruia omul nostru Ihon, fiul lui Ihon de Archiud (Erkud), să vină la faţa pămîntului pomenit, să-l cerceteze şi să vadă dacă ţine sau nu de dreptul nostru de danie . . . „
UNIREA (1295) În 1295 Petru episcopul Transilvaniei dă capelanului spitalului din Bistriţa sarcina să administreze parohia din Aldorf (Waldorf inferior) în urma uciderii de către locuitorii de acolo a parohului lor. Pentru faptul că au ucis unul după altul doi preoţi, adică pe parohii lor şi pe un cleric” sînt lipsiţi „de dreptul lor de a recomanda preoți, drept pe care îl păstrau după obiceiul pămîntului să fie cîrmuită numita biserică de către preoți puşi din afară, adică de capelanul magistrului spitalului din Bistriţa”. (Va urma)
Dupa un trecut istoric interesant lupte si razboaie locale lumea s-a inmultit pe timp de pace si la sfarsitul anilor 80 Romania trecea de 23.milioane de cetateni cu bune cu rele cam toti aveau un loc de munca si un acoperis sub cap.
Cunosc bine satele respective peste tot am neamuri si va marturisesc ca a inceput declinul acestora in ciuda faptului ca vedem si aici case frumoase ca la Bistrita resedinta de judet.
Totul este imbatranit ca populatie , tinerii o taie dincolo cum spun ei, iar statisticile sunt inspaimantatoare.
Ministerul de interne din Italia a transmis Romaniei ca acolo traiesc 1,5 milioane romani si doar in 2023 s-au nascut 11.000 de copii din familii de romani, ceea ce pentru Italia inseamna 20 % din totalul imigrantilor de pe teritoriul sau si suntem pe primul loc.
Iata cum arata dezradacinarea si sfarsitul unei natii care se stinge incet in propria tara.
Cauza principala a reorientarii romanilor sunt partidele politica(cancerul Romaniei) neincrederea in Stat si Justitie care a ratat performanta sa fie corecta, lipsa de performante in educatie si in sistemele de sanatate, coruptia si hotia generalizata fara leac de vindecare.
Cauza principală pentru care tinerii o ,,taie” sunt activistii comunisti ca tine ,demagogi.Astia care in 90 trebuiau scosi din viata publica la fel ca in Polonia sau Cehia unde vechii activisti si sekuristi au fost scosi pe tușă.La noi nu numai ca au stat un sau doi la cutie si incet au pus iar stapanire pe țară dar si au mai si pregatit urmasi care sa le continue opera.
@Common Low
te-ai scremut să scoți ceva pe goarnă .. ești de râs și mi-e milă de tine.
Sunteți majoritari din păcate, analfabeți și cu poftă de muncă, rupți de logică și dornici de combinații, semidocți
E un lucru normal , dl. Bălan
După două mii de ani nepoții se reîntorc acolo de unde au venit strămoșii lor , romanii .😀
În istoria oricărui popor există perioade de vârf și decadere , imperii se nasc și apoi se fărâmă .
Doctrina naționalistă , atât de dreapta cat și de stânga , ce li se bagă oamenilor în cap de când se nasc si până mor , este cauza tuturor războaielor lumii .
Și ungurii erau migrat și nemții (sașii ) au migrat , americanii sunt un popor de emigranți , Australia , Argentina , Brazilia sunt țări născute din emigrație , de când e lumea oamenii migrează .
Vin , stau și pleacă .
E un ciclu normal , nimic apocaliptic , decât poate poate pentru naționaliștii cu creierul spălat în școlile comuniste !
Nu mai plângeți de soarta României . A fost , este și va fi și peste o mie de ani .
Doar românii vor fi puțin mai bronzați , lucru pe care -l puteti observa cu ușurință si la englezi , francezi , olandezi , suedezi …
Ca si cand satele respective ar fi fost fondate si locuite de romani acum 750 de ani: Unirea, Crainimăt, Jelna, Ciresoaia, Chintelnic… și ar fi fost încredințate cu acte de conducători români unor nobili români.
Te-ai inchinat azi dimineața la lucrarilè congresului 13 cu carnetul roșu de activist pcr lipit de bostanul care il ai pe post de dop sa nu îți plouă in gât?
Ferească bunul Dumnezeu 😭!
Merită mentionată aici localitatea Fântânița din comuna Miceștii de Câmpie, atestată documentar în anul 1297 sub numele de Kubulkuth („Fântâna de Piatră”). Mărturie stau gropile tătărești din pădurea Horpoșa de la marginea satului. Este vorba de 24 de gropi special săpate, care au fost folosite de locuitorii acestei așezări pentru a se ascunde din fața invaziei tătărești din anii 1241-1242 și care a pustiit Europa precum și foarte multe localități din zona actualului județ Bistrița-Năsăud.
Atestarea documentară a satului Miceștii de Câmpie, resedința comunei precum si a satului Visuia apare în anul 1329, când într-o hotărâre de moşie sunt amintite pământurile numite Miceşti (Chiciud) şi Visuia (Wyzuliatelke).
Localitatea ”’Simionești”’ este atestată documentar în 1215, fiind cea de-a doua cea mai veche localitate din județul Bistrița-Năsăud, după localitatea Șieu-Sfântu (1172).
Ce ne facem cu vestigiile din vremea romanilor?
Sunt localități ori ba?
‘Salvae Nepos Romuli’ asta gândesc și eu d-nle ‘CC’ cum la fel mă gândesc și la Drumul Romanilor de la Piatra Fântânele, la valea Bârgăului care se spune că se chema Borgonia dar probabil ‘distinsul’ autor se referă la organizarea teritorială a județului din timpul imperiului de tristă amintire austro ungar. Ertem or nem ertem?
Tulai tulai romania. Oare cei cu opinci unde erau? Mancau mamaliga pe undeva .
Apoi mandrenea lumii cei in opinci la care faci referire iti spun eu unde erau, stateau la panda si asteptau sa intre-n apa migratorii sa le poata fura caii si hainele.