Festivalul Celtic Transilvania, ajuns la cea de-a doua ediţie, are loc până duminică pe platoul de lângă Băile Figa, printre participanţi numărându-se şi Peter Hurley, un irlandez îndrăgostit de România, care confirmă ipoteza potrivit căreia celţii au dat chiar nume de localităţi în Bistriţa-Năsăud, un exemplu fiind satul Ardan.
„Ideea să facem acest festival ne aparţine mai multora din Beclean, suntem un grup care vrea să dea o identitate oraşului folosind o manifestare foarte populară în întreaga Europă. Festivaluri celtice se desfăşoară din Irlanda până în Turcia. Este una dintre cele mai bune metode de a te face cunoscut pe plan european în acest moment. Am ales să organizăm un festival celtic la Beclean fiindcă oraşul e situat la limita teritoriului celtic. De la Beclean în sus începe teritoriul dacilor, iar zona de podiş care porneşte de la Beclean spre câmpia Transilvaniei este cea în care avem un număr însemnat de necropole şi descoperiri celtice. Interesul comun al celor două civilizaţii l-au constituit resursele de sare. La a doua ediţie, festivalul arată mult mai bine. Noi sperăm să sporească nu atât ca impact, ci ca participare în ideea în care poate vom reuşi să invităm nişte trupe de tradiţie care sunt foarte cunoscute şi pe care le vedem la Discovery sau National Geographic, oameni care promovează cunoaşterea trecutului prin muzică, experimente arheologice şi promovarea unor regiuni – chiar dacă ele nu sunt la fel de faimoase ca şi fortificaţiile medievale – sunt preferate aceste locaţii din natură care aduc aminte de lumea celţilor şi de legătura strânsă pe care ei au avut-o cu natura. Cei care vor să vină vor putea vedea oameni care poartă costume celtice şi dacice. Vom avea o seară folk şi o seară a barbarilor cu formaţii de muzică rock „, a declarat pentru Timp Online dr. Radu Zăgrean (foto), unul dintre membrii grupului de la Beclean care a iniţiat festivalul.
Printre participanţii la festival, s-a numărat şi Peter Hurley, irlandezul îndrăgostit de România, cunoscut publicului bistriţean după ce şi-a lansat la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” cartea „Drumul crucilor” în care îi menţionează şi pe cei din judeţ care l-au găzduit, deşi era doar un străin.
„Aici, în România, aveţi foarte multe tradiţii şi e important e să accentuaţi ceea ce aveţi autentic: mâncare, băutură, obiceiuri. Nu ştiam că, în Bistriţa-Năsăud sunt descoperite cele mai multe necropole celtice, dar ştiam că Ardan e un cuvânt din limba celtă. Înseamnă ceva mai sus, iar în irlandeză a devenit peron în gară, locul unde pui scena, de exemplu. Deci Ardan este pur celt, limbă irlandeză veche. Aşa că satul Ardan, unde s-a găsit o comoară celtică în anii 70, şi unde eu am mulţi prieteni, e un exemplu că aveţi dreptate”, a spus Peter Hurley.
Festivalul Celtic Transilvania, ajuns la ediţia a doua, are loc în perioada 26-28 iunie la Beclean. Evenimentul a început vineri 26 iunie cu o spectaculoasă paradă prin oraș, urmată de prelegeri despre civilizația celtică, ateliere și expoziții de haine, obiecte și arme celtice. Prima zi din festival este rezervată unor concerte folk.
Sâmbătă vor avea loc activități interactive cu publicul, demonstrații de lupte, jocuri celtice, concert de muzică irlandeză după care va începe „noaptea barbarilor” cu concerte rock.
Ziua de duminică ofera și ea numeroase activități, pe platoul situat lângă Băile Figa unde celții își vor instala tabăra. Pe lângă activitățile din cadrul atelierelor, jocurile celtice și demonstrațiile de luptă va avea loc și un spectacol ecvestru deosebit: tir cu arcul călare și show cu foc călare.
AICI programul complet al festivalului.
La sfarsitul anilor 90 se descopera pe un deal in Beclean o asezare de Daci Liberi. „Ne doare la patina, noi facem Festival Celtic pentru ca motive si pentru ca Irlanda”.
Daca veneai la festival poate aflai si tu ceva nou. Locul de desfasurare a fost ales special, fiind la limita dintre lumea celtica si lumea dacica. Cat despre istoria promovata in cadrul evenimentului, organizatorii s-ai concentrat cel mai mult pe daci, dar si pe celti si romani. 🙂