Intenţia Ministerului Mediului de a declara cinci noi Situri Natura 2000 în Bistriţa-Năsăud a stârnit reacţii printre locuitorii din Bistriţa-Năsăud care nu ştiu la ce să se aştepte. Luni, la Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud a avut loc o dezbatere publică în acest sens care a fost apreciată de participanţi drept una formală.
Viceprimarul comunei Josenii Bârgăului, Alin Trişcă, a declarat că, în opinia sa, ar fi necesare consultări publice reale cu cetăţenii în zonele aferente acestor situri la care să participe specialiştii care au efectuat studiile în teren „pentru aducerea la cunoştinţă cât mai exactă a măsurilor care se doresc a fi implementate în zonele respective”.
„Solicit acest lucru pentru că doresc ca cetăţenii să fie corect informaţi şi să participe în mod direct şi activ la dezvoltarea şi gestionarea comunităţilor locale din care fac parte. Totodată, solicit organizatorilor acestor dezbateri să respecte cu stricteţe legislaţia în vigoare cu privire la organizarea şi desfăşurarea acestor dezbateri”, a declarat Alin Trişcă pentru Timp Online.
Dintre cele cinci situri noi, trei sunt de importanţă comunitară: Dealul Pădurea Murei – Sângeorzu Nou, Viile Tecii și Someșul Mare între localităţile Mica și Beclean și două arii de protecție avifaunistică: Cușma și Valea Izei – Dealu Solovan. Localnicii din toate aceste zone sunt însă îngrijoraţi fiindcă nu ştiu ce reguli noi se vor stabili.
Situl Dealul Pădurea Murei – Sângeorzu Nou se va întinde pe 277 de hectare de pe teritoriul comunelor Lechinţa, Galaţii Bistriţei şi Sânmihaiu de Câmpie. Specialiştii au găsit aici pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase şi pajişti stepice subpanonice.
Situl Viile Tecii – 275 de hectare pe teritoriul comunei Teaca – este important pentru protecţia subspeciei endemice Triturus vulgaris ampelensis, o specie de amfibieni recent descoperită .
Situl Someşul Mare între Mica şi Beclean – 299 de hectare – aflat pe teritoul administrativ al primăriilor Beclean, Braniştea, Uriu, Petru Rareş şi Ciceu Mihăieşti – este propus pentru ami multe specii de peşti şi pentru vidră.
Situl Cuşma – 44.048,5 hectare urmăreşte ocrotirea berzei negre şia altor păsări rare cuma r fi acvila de munte, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea cu trei degete sau cocoşul de munrte.
Situl Valea Izei – Dealu Solovan – 46.872,5 hectare aflate pe raza teritorialăa judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Maramureş este important pentru ocrotirea unei păsări numită ierunca, dar şi pentru alte păsări din zona de munte.
România deține cea mai mare diversitate biogeografică dintre ţările UE. Suprafața totală a propunerilor de situri Natura 2000 reprezintă 17,84% din suprafața țării noastre. O bună parte din aceste situri se suprapun peste ariile naturale protejate de interes național (parcuri naționale, parcuri naturale și rezervații).
Siturile Natura 2000 sunt administrate în baza unor planuri de management elaborate de către administratorii ariilor protejate. Ele trebuie să fie aprobate de către Ministerul Mediului, avizate de Academia Română, elaborate împreuna cu toți factorii de interes. De asemenea, pot fi modificate numai cu acordul instituțiilor care l-au aprobat, iar P.U.G.-urile si P.U.Z.-urile trebuie să fie armonizate cu prevederile planurilor de management.
„Prevederile planurilor de management sunt prioritare față de orice alt plan de dezvoltare. Declararea unui zone ca sit Natura 2000 nu înseamnă izolarea acestuia. Interesele economice, culturale şi sociale din zona vizată trebuie luate în considerare la stabilirea măsurilor de management, fiind permise activităţi economice care sunt în spiritul dezvoltării durabile şi nu afectează starea de conservare favorabilă a sitului respectiv”, menţionează Coaliţia Natura 2000 în România.
Potrivit, WWF România, rețeaua Natura 2000 generează diverse beneficii în valoare de circa 200-300 miliarde euro/an, fiecare euro investit în rețeaua Natura 2000 generează de circa 7 ori mai multe joburi decât fiecare euro investit în Politica Agricolă Comună, legislația de mediu din UE reprezintă doar 1% din încărcătura administrativă pe care mediul de afaceri trebuie să o gestioneze (conform analizei Grupului Stoiber al Comisiei Europene – High Level Group on Administrative Burden, 2014).
Adevărata problemă este o aplicare precară/încălcări ale legislației și sub-finanțarea pentru această rețea de arii naturale valoroase: numai 20% din nevoile de finanțare sunt acum îndeplinite, zeci de situri Natura 2000 au fost distruse, fără ca autoritățile să intervină/cu contribuția acestora.
„Un exemplu în acest sens, în Romania, este situl Munții Fagaraș, unde distrugerile produse de investițiile de tip MHC (microhidrocentrale) au fost recunoscute de către Comisia Europenă, care a deschis recent împotriva României procedura de infringement pentru încălcarea legislației UE în acele cazuri”, arată organizaţia.
Foto: arhivă, lacul Colibiţa din Situl Cuşma
In mod sigur au fost trimise invitatii catre toate primariile unde se vor declara aceste situri Natura 2000, participarea „tuturor factorilor interesati” nu cred ca a fost ingradita, daca se dorea. Proprietarii de terenuri si toti factorii interesati pot face observatii/comentarii in momentul dezbaterii publice pe marginea viitoarelor planuri de management ce se vor intocmii de catre administratorii acestor viitoare situri comunitare.
ce se aproba ca noi cetatenii nu mai avem voie sa mai iesim cu animalele ca se sperie vulturul alb cu cioc de randunica ce mananca doar varza de buzau!
Acesta este rezultatul batjocoririi eterne a sistemului de invatamant. Localnicii, principalii castigatori ai acestui demers (pentru ca au sanse mai mari sa mai aiba natura, valoarea suprema, langa ei si au sanse economice mult mai mari, pentru ca pot face ecoturism) au toate motivele de bucurie. Si ne trezim cu ”edili” care, in loc sa fie incantati de acest demers, sunt deranjati! Aceasta este o declaratie sau de imbecilitate sau de coruptie. De ce nu am vazut aceeasi ”harnicie” din partea edililor cand ariile naturale ”protejate” mai vechi au fost devastate, de exemplu cand s-a facut microhidrocentrala pe Budusel? Daca localnicii continua sa se lase reprezentati de astfel de indivizi, in curand vor ramane fara patrimoniu natural si nu vom mai avea niciun avantaj competitiv fata de tarile din vest.
Da, foarte pertinent si corect comentariul, e foarte si mare neamprostia in randul edililor din aceste comune cu teritorii aflate pe suprafata viitoarelor Situri Natura 2000, dar cred ca e mai mare interesul lor sa nu „le strice „nimeni” afacerile locale si intestine! Nu-i duce mintea decat la interesul lor de azi si nu la interesul national si european al urmasilor nostri, la facilitatea de a fi si noi cu fruntea sus in Europa, nu numai cu stirile cotidiene cu primari si tot felul de baroni locali arestati(atentie nea’ primaru!).