Cine vrea televizor şi frigider în salonul de spital să plătească până la trei sute de lei pe zi

Preşedintele director general al Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate, Camelia Ilişuan, a explicat, într-o conferinţă de presă, care sunt noutăţile contractului cadru pe care instituţia pe care o conduce îl va semna, în perioada următoare cu spitalele din judeţ.

“Tendinţa este, de mai mulţi ani, să se reducă internările cu spitalizarea continuă şi să se balanseze spre spitalizări de zi, tratament ambulatoriu şi îngrijiri la domiciliu. Din acest motiv, începând cu acest contract, spitalele au chiar ele dreptul să presteze îngrijiri la domiciliu şi vor fi plătite aceste servicii din fonduri speciale. De asemenea pot face îngrijiri paleative fie în spital, fie la domiciliul pacienţilor. Cu această ocazie s-au stabilit o serie de afecţiuni – 230 – 240 – care în principal sunt considerate a fi soluţionate în spitalizarea de zi şi numai în cazuri excepţionale de complicaţii sau de pacienţi cu mai multe boli să fie spitalizaţi continuu. De asemenea, tarifele au fost mărite pentru spitalizarea de zi şi pentru tratamentul de specialitate în ambulatoriul integrat al spitalelor. O altă modificare care sperăm noi să fie benefică pentru finanţarea spitalelor este legată de analize. Dacă până acum serviciile paraclinice care se făceau în laboratoarele spitalelor, deci analizele şi investigaţiile, se plăteau din fondurile spitaliceşti, din acest moment se plătesc din fondurile destinate paraclinicelor. S-a făcut această diferenţă, iar spitalul încheie contract separat pentru analizele şi investigaţiile pe care le va face pacienţilor internaţi”, a declarat Camelia Ilişuan.

Ea a explicat că au fost stabilite criterii foarte clare pentru cazurile ce se pot spitaliza în varianta de internare continuă, dar care au fost preluate în regim de urgenţă.

“Ştim că sunt multe cazuri care au ajuns în regim de urgenţă şi apoi sunt internate fie că trebuie, fie că nu trebuie pentru ca să li se facă analize. Ca urmae, au fost stabilite nişte criterii care indică faptul când au voie să fie internaţi şi când nu cei preluaţi în urgenţă. Tot de acum, spitalele trebuie să întocmească liste de aşteptare pentru bolnavii cronici care necesită internări de lungă durată, liste pe care trebuie să le prezinte la CJAS. Ele vor fi actualizate în fiecare trimestru odată cu depunerea raportărilor”, a declarat preşedintele CJAS.

Totodată, a mai explicat Camelia Ilişuan, a fost instituită o regulă cu privire la ce cheltuieli trebuie să suporte spitalele din banii pe care îi încasează de la CJAS pentru serviciile spitaliceşti.

“Este menţionat faptul că ele trebuie să suporte toate cheltuielile ocazionate de rezolvarea unui caz, adică investigaţii paraclinice, transport, consultaţiile, medicamentele – în limita unei liste minime pe care să o prezinte CJAS la contractare, iar aceste medicamente din listă trebuie să le asigure în permanenţă, să aibă stocuri din toate medicamentele. De anul acesta nu mai sunt obligate să aibă medicamente pentru afecţiunile cuprinse în programele de sănătate pentru că ele se vor distribui prin farmaciile cu circuit deschis, dar medicii de familie au dreptul să prescrie aceste medicamente pe timpul spitalizării în baza unei adeverinţe eliberată de la spital cum că pacientul e internat”, a mai declarat ea.

În ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le ofere spitalele, acestea nu trebuie să fie de lux.

“Spitalele trebuie să asigure condiţii hoteliere standard adică acestea însemnând că pacientul trebuie cazat într-un salon cu minim trei paturi, cu grup sanitar propriu, dar fără dotări suplimentare – televizor sau frigider – iar masa trebuie să fie cel puţin la nivelul alocaţiei de hrană stabilite de Ministerul Sănătăţii. Pentru servicii hoteliere de confort superior – dacă pacientul optează pentru ele – va trebui să plătească spitalului, contribuţia maximă fiind de 300 de lei pe zi, indiferent dacă e spital public sau privat”, a mai declarat Camelia Ilişuan.

În cazul în care un pacient asigurat e obligat să-şi cumpere din banii lui medicamente sau materiale sanitare, unitatea spitalicească trebuie să-i restuie banii.

“Rambursarea cheltuielilor către asiguraţii care au fost obligaţi să-şi cumpere medicamente sau materiale pe care spitalul trebuia să le aibă sau chiar investigaţii medicale pe care ar fi trebuit să le asigure se va face, în exclusivitate, de către spital. Astfel, ele snt obligate de anul acesta să elaboreze o metodologie proprie de rambursare a acestor cheltuieli – dacă pacientul va cere – care va fi depusă la CJAS. Noi o vom public ape site, iar spitalul e obligat să aducă la cunoştinţa pacientului la internare care îi sunt drepturile cu privire la rambursarea acestor cheltuieli.  De asemenea, s-au stabilit criterii restrictive cu privire la investigaţiile de înaltă performanţă care sunt foarte scumpe. Până acum, când pacientul ajungea la urgenţă i se făceau toate investigaţiile inclusive RMN chiar dacă era sau nu nevoie. Medicilor le era frică că, dacă se întâmplă ceva, vor fi acuzaţi că nu au mers până la capăt. Acum au fost stabilite nişte criterii. Medicul curant, de gardă sau medical din urgenţă va justifica de ce i se recomandă un computer tomograf sau un RMN sau o altă investigaţie mai scumpă”, a spus preşedintele CJAS.

Camelia Ilişuan a mai declarat că, la fel ca şi în alţi ani, finanţarea spitalelor e asigurată până în luna octombrie, însă rectificarea bugetară din iulie va fi repartizat restul bugetului pentru spitale.