Zece bistriţeni intoxicaţi după ce au mâncat ciuperci de pădure. Doi, internaţi în stare gravă la Cluj

Un bărbat de 29 de ani din Bistriţa-Năsăud se zbate între viaţă şi moarte după ce a mâncat ciuperci culese din pădure. Un altul de 61 de ani este în stare gravă, în total fiind înregistrate 10 intoxicări cu ciuperci, inclusiv cu gălbiori, precum pretinde o pacientă.

„Anul acesta, am avut cinci intoxicaţii cu ciuperci în  luna iunie şi încă cinci în luna iulie, deşi nu au trecut din ea decât câteva zile. Din păcate, doi bărbaţi de 29 şi 61 de ani sunt în stare gravă. Au fost transferaţi la Cluj fiindcă erau cu insuficienţă renală acută şi hepatită toxică. Printre cei intoxicaţi s-a aflat şi o fetiţă de 13 ani. Ce ar fi de semnalat este că au fost culese din locuri diferite: şi din pădurea de la Arcalia, şi la Şoimuş, şi la Tărpiu, de la Căianu Mic şi de la Sărăţel”, a declarat dr. Anca Andriţoiu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud.

Potrivit sursei citate, toţi pacienţii au susţinut că sunt cunoscători ai ciupercilor şi că nu au consumat decât ce cunoşteau. „Au fost vreo două familii, vecini, deci au cules împreună. Cei care au fost trimişi la Cluj sunt în stare foarte gravă. Băiatul de 29 de ani nu ştiu în ce măsură vor reuşi colegii de la Cluj să îl salveze. E un tip special de dializă”, a spus ea.

O pacientă ar fi susţinut că a mâncat gălbiori, o specie de ciuperci care rareori s-au dovedit a fi otrăvitoare.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, cazurile de intoxicare pentru care au fost apelate serviciile de urgenţă au fost cu predilecţie din zona Tărpiu, Posmuş, Sigmir, Arcalia şi Căianu Mic. De cele mai multe ori, cei intoxicaţi au declarat ca au cules şi gustat/mâncat „Pălăria Şarpelui” (Macrolepiota procera).

Această specie de ciuperci mai este cunoscută sub următoarele denumiri: „parasol”, „buretele şerpesc”, „piciorul căprioarei”. Ea face parte din familia Agaricaceae genul Lepiota. Arealul de dezvoltare al acestei ciuperci se situează în toată Europa, Asia şi America de nord. Face parte din ciupercile comestibile din flora spontană şi este socotită de ciupercari ca o ciupercă fină, de calitate şi foarte gustoasă.

Potrivit DSP, intoxicaţiile cu ciuperci se produc accidental, prin consumarea de ciuperci recoltate din flora spontană şi sunt cauzate atât de necunoaşterea ciupercilor, cât şi de fenomenul de încrucişare cu spori între ciupercile comestibile şi cele otrăvitoare.

Nu există semne sigure de identificare a ciupercilor, bazate pe aspect, loc de creştere, miros sau pe faptul că animalele se hrănesc cu ele (uneori şi acestea le mănâncă accidental şi prezintă aceleaşi simptome grave). Pe de altă parte, pot fi atacate de melci, viermi sau alte insecte, fără ca acest lucru să arate că sunt toxice. De asemenea, există specii de ciuperci necomestibile care îşi schimbă într-o oarecare măsură aspectul, devenind asemănătoare cu unele specii comestibile.

Nu există nici un test care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice de ciuperci.

Semnele intoxicaţiei cu ciuperci pot apărea de la câteva minute de la consum până la 3-6 ore sau chiar mai mult. Gravitatea intoxicaţiei depinde de specia de ciuperci ingerate, de cantitatea consumată şi de vârsta consumatorilor. Copiii, vârstnicii şi bolnavii cronic sunt mult mai sensibili. Manifestările apar chiar şi la consumul unor cantităţi mici sau doar a sosului în care acestea au fost preparate, astfel că uneori o singură ciupercă este de ajuns pentru a contamina mâncarea.

Semnele intoxicaţiei se manifestă prin:

• greaţă, vărsături, dureri abdominale, scaune cu sânge şi mucozităţi, sete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă
• transpiraţie
• slăbiciune generală, ameţeli
• creşterea frecvenţei respiratiei şi a pulsului, scăderea tensiunii arteriale
•  creşterea temperaturii corpului
•  tulburări de vedere
• furnicături ale extremităţilor.

În cazul intoxicaţiilor grave pot apărea: pierderi de conştiinţă, halucinaţii, delir, convulsii,  colaps, comă.

„Urmările intoxicaţiei pot fi uşoare sau mortale. Din acest motiv, internarea este obligatorie.
Simptomele intoxicaţiei cu ciuperci variază în funcţie de tipul de ciuperci, mai exact de tipul de toxină conţinută de acestea şi de durata perioadei de incubaţie (timpul scurs de la ingestie până la apariţia semnelor specifice intoxicaţiei). La primele semne de intoxicaţie, este necesară prezentarea de urgenţă la spital!”, se arată în comunicatul Direcţiei de Sănătate Publică.

Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţie:

1. Se apelează numărul de urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea intoxicaţiei.
2. Până la sosirea cadrelor medicale, persoana intoxicată va bea cât mai multa apă (2-3 litri) şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.
3. Persoana trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea activităţii fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în sânge).

Pentru evitarea intoxicaţiilor cu ciuperci, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, face următoarele recomandări:

• Consumaţi doar ciupercile achiziţionate din locuri autorizate
• Ciupercile se consumă în stare foarte proaspătă, dar nu crude.
• Ciupercile culese din locurile unde s-au administrat pesticide şi ierbicide sunt toxice
• Ciupercile culese pe timp ploios se strică repede
• Ciupercile bătrâne, degradate şi viermănoase nu trebuie să fie consumate. În ciupercile bătrâne se acumulează urina şi dejecţiile larvelor de insecte
• Se va evita procurarea ciupercilor de la persoane care le comercializează pe marginea drumului sau în locuri neautorizate
• Se va evita conservarea îndelungată a ciupercilor
• Ciupercile se ţin în frigider, păstrarea îndelungată a mâncărurilor cu ciuperci nu este recomandată
• Păstrarea ciupercilor marinate şi sărate în vase de zinc este dăunătoare
• Evitaţi consumul ciupercilor care au baza piciorului în forma de bulb
• Este dăunătoare păstrarea ciupercilor marinate şi sărate în borcane închise cu capace de fier. În locul capacelor e bine să se pună mai multe rânduri de hârtie

ATENŢIE! Procesul de gătire, fierbere, congelare, conservare, uscare sau macerare în oţet, spălare sau curăţarea învelişului exterior, nu elimină sau reduce cantitatea de toxină conţinută de ciuperca otrăvitoare, se arată în comunicatul semnat de directorul executiv dr. Anca Andriţoiu