”Am început demersurile în legătură cu această clădire, s-a discutat cu preşedintele Tribunalului, urmează să discutăm cu Şcoala Naţională de Grefieri, pentru finalizarea protocoalelor de preluare. Vom lansa o dezbatere publică, şi pentru cetăţeni, şi pentru consilierii judeţeni, să vedem care va fi utilizarea pe care o vom da acelui spaţiu. Nu putem face proiectul tehnic şi porni reabilitarea până nu vedem ce destinaţie îi vom da. Acesta va trebui să fie adaptat ideii pe care o vom stabili, destinaţia acestei clădiri. Vom face această dezbatere în perioada următoare”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan.
În 17 septembrie a.c., Guvernul României a decis, printr-un proiect de hotărâre, trecerea clădirii din Piaţa Centrală nr. 29 din domeniul public al statului şi din administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri în domeniul public al judeţului şi în administrarea Consiliului Judeţean.
Fostul sediu al Tribunalului Bistriţa-Năsăud nu a fost utilizat niciodată de Şcoala Naţională de Grefieri, care l-a primit în administrare în 2009 printr-o hotărâre de Guvern. Întrucât până acum nu s-au efectuat lucrări de modernizare, iar prin neutilizare şi neîntreţinere avansează starea de degradare, vechea clădire a Tribunalului a trecut în administrarea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru menţinerea arhitectonică a acestei clădiri monument istoric, inclusiv prin stabilirea unor destinaţii de utilizare pentru nevoile social/cultural/administrative ale judeţului.
Clădirea din cărămidă şi piatră, acoperită cu ţiglă, are o suprafaţă desfăşurată de 2.777 mp, 888 mp fiind suprafaţa construită. Imobilul a fost ridicat în jurul anului 1850, fiind utilizat pentru o perioadă de aproximativ 150 de ani, până în anul 2001, în principal ca sediu al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, Judecătoriei Bistriţa şi Parchetului Bistriţa-Năsăud, precum şi de alte instituţii ale statului pentru perioade mai scurte de timp.
Avand in vedere localizarea cladirii vechiului tribunal in inima orasului pe viitoarea „axa a artelor” ar putea fi renovat pentru a deveni „Palatul Culturii” care sa gazduiasca expozitii de arta, si sa aduca laolalta centrele culturale imprastiate prin oras (centrul cultural francez, german, etc). In plus, cladirea vechiului Tribunal dispune de o curte interioara, care odata cu renovarea ar putea fi acoperita cu o cupola de sticla, obtinand astfel un “atrium” dupa modelul noului sediu al Bibliotecii Nationale.
Pe de alta parte, mutarea Bibliotecii judeteane s-a facut in mod fortat cladirea de pe Odobescu 11 unde nu dispune de spatiu suficient incat acum se vorbeste despre construirea unor anexe in care sa fie mutate unele functiuni ale bibliotecii. De aceea, in loc sa se recurga la o improvizatie de a se inghesui inca un corp de cladire in parculetul din spatele bibliotecii, fara a putea realiza o legatura functionala a intregului ansamblu, mai bine ar fi luata in considerare restaurarea cladirii vechiului tribunal pentru Biblioteca judeteana, unde ar dispune de spatii generoase care de la inceput sa fie restaurate in conformitate cu destinatia ce urmeaza sa o primeasca.
Evident, cladirea de pe Odobescu 11, ar putea in sfarsit sa devina muzeu de arta sacra, indeplinind astfel demersul Înalt Prea Sfinţitului Bartolomeu Anania care a dorit ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă.
Confectionata aceasta „axa a artelor”!
De ce nu ne gandim la transformarea acestui edificiu in sediul unor facultati de profil tehnic sau umanist. Astfel de institutii sunt in oras care sunt dispersate ca locatie.
Nu este lipsit de interes infuzia de tineret scolat in aceasta zona a Bistritei,ce la aceasta ora este gri, deprimant, lipsit de viata.
Pentru invatamantul superior este necesara crearea unui CAMPUS UNIVERSITAR modern adaptat cerintelor actuale. In plus un campus universitar care sa adune laolalta toate facilitatile vietii studentesti reprezinta intre altele si o stare de spirit pozitiva, creind un plus de atractivitate. Extensiile universitare inclusiv cea de la UBB functioneaza de ani buni la Bistrita in spatii necorespunzatoare improvizate. De aceea, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate astea, autoritatile locale nu si-au aratat interesul ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita. O locatie potrivita, aproape de oras dar si de platforma industriala ar putea fi in zona fostului CPL. Un prim pas s-ar putea face prin valorificarea cladirilor administrative dezafectate ale unor foste intreprinderi, precum cea de la CPL, in jurul careia sa se construiasca viitorul campus. Asta ar fi de natura sa creeze un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita.
Mutaţi, în clădirea vechiului Tribunal, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa – Năsăud, situat în aceeaşi curte cu Biblioteca Judeţeană GEORGE COŞBUC, pe str. Odobescu, nr.11 … Iar sediul acesta puneţi-l, printr-o hotărâre de Consiliu Judeţean, la dispoziţia Bibliotecii Judeţene, pentru o utilă, binemeritată extindere a spaţiilor destinate publicului, depozitelor, etc..
„Amice, esti idiot” cum ar spune Caragiale. De ce dezorganizezi Oficiul de Cadastru, o institutie bine organizata care functioneaza acolo de ani de zile. E ca si cum ai face doua improvizatii in loc de una. Si asta ca sa mai faci loc unor functiuni ale Bibliotecii Judetene care a fost mutata acolo fara nici o logica, desi se stia ca nu dispune de spatiu suficient. In acest caz este mai normal ca de la inceput sa renovezi cladirea vechiului tribunal astfel incat sa satisfaca toate functiunile necesare pentru o biblioteca publica la nivelul cerintelor actuale.
Eventual ar putea fi amenajata aici o biblioteca centrala universitara pentru toate profilele extensiilor de invatamant superior existente la Bistrita, prevazuta cu aula, sali de lectura, sali de informatica. Aici ar putea fi aduse si bibliotecile centrelor de documentare sau a centrelor culturale care in prezent sunt raspandite prin oras.
Din pacate nu exista prea multe posibilitati de a adapta o cladire veche la o gama larga de activitati. Este mult mai simplu si uneori mai ieftin sa construiesti din nou decat sa renovezi. Asa se explica faptul ca in cele mai multe cazuri cladirile vechi sunt demolate iar in locul lor se ridica edificii noi, proiectate si dimensionate conform cerintelor actuale pentru anumite activitati. In cazul cladirilor de patrimoniu, ele sunt restaurate de regula dupa planurile originale, care nu se potrivesc la orice gen de functiuni. Asa s-a intamplat si in cazul bibliotecii judetene care are nevoie de mai mult spatiu. Acelasi lucru este si in cazul cladirii vechiului tribunal, care dupa renovare trebuie sa-si pastreze arhitectura initiala, nu se preteaza la prea multe utilizari. De aceea, functia de PALAT AL CULTURII este cea mai indicata.
Prea multa cultura in acest oras.