O comună din Bistrița-Năsăud va deveni stațiune turistică de interes local

Ministerul Turismului vrea să ateste nouă localităţi ca staţiuni turistice de interes local, potrivit unui proiect de hotărâre pus în consultare publică, printre care și una din județul Bistrița-Năsăud.

Este vorba de comuna Rodna.

Celelalte localități propuse spre atestare ca stațiuni turistice de interes local sunt comunele Bârsana şi Botiza din judeţul Maramureş, municipiul Carei şi oraşul Livada din judeţul Satu Mare, oraşul Cisnădie din judeţul Sibiu, oraşul Novaci şi comuna Polovragi din judeţul Gorj, comuna Vama Buzăului din judeţul Braşov.

”Localităţile atestate vor putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes local şi vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul şi comerţul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone”, se arată în nota de fundamentare.

Autorii proiectului de act normativ spun că impactul pozitiv este determinat de creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism. ”Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice. Prin realizarea acestor proiecte, localităţile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă”, se mai menţionează în proiect.

Având ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Turismului a procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului, se mai arată în nota de fundamentare.

Acum, în Bistrița-Năsăud sunt două stațiuni turistice: orașul Sângeorz-Băi, de interes național, și Colibița, de interes local.

Comuna Rodna este situată în partea nord-estică a judeţului Bistriţa-Năsăud, având altitudinea medie de 539 metri, la poalele Munților Rodnei, fiind înconjurată de dealuri înalte. Etimologia toponimului Rodna provine de la termenul slav „ruda” cu înţelesul de „metal”.

Deși prima atestare istorică oficială datează din anul 1235 în cronicile rusești, cercetătorii susțin că această provincie a fost locuită încă din Epoca de piatră. Ca dovezi au fost găsite unelte din piatră cioplită, un topor la Rodna și două ciocane la Maieru, comuna învecinată. Pe parcursul cercetărilor și săpăturilor efectuate în localitate s-au descoperit alte vestigii istorice care datează din Epoca bronzului, ceea ce demonstrează că localitatea a fost locuită înainte de atestare.

Pe meleagurile Rodnei au locuit și strămoșii nostri daci, acest fapt fiind demostrat de monedele dacice de argint găsite în răul Marii. Unele însemnări descoperite în minele din Rodna dovedesc prezența romanilor care ar fi locuit sau măcar exploatat minele bogate în aur și argint, potrivit biologului Claudiu Iușan de la Administrația Parcului Național Munții Rodnei.

De-a lungul timpului această localitate a fost colindată de numeroase popoare, existând dovezi scrise despre migratori, cum ar fi invazia pecenegilor și cumanilor. În anul 1150, aparținând regatului Ungar, Rodna a fost colonizată de meșteșugari germani și sași. Cele două invazii ale tătarilor, prima în 1241 și a doua în 1285, au adus grele suferințe localității și locuitorilor, migratorii distrugând tot ce întâlneau în cale, case, biserici, mori, mărturie stând ruinele care dăinuiesc și acum în localitate. În Rodna mineritul este atestat de unele documente foarte vechi, minele de aici fiind exploatate cu siguranță de autohtonii daci și de coloniștii romani, exploaterea intensă din Evul Mediu determinând dezvoltarea urbană a localității, care au făcut Rodna o localitate râvnită.

În documentele scrise despre exploatarea minieră din Rodna se găsesc însemnări cum ar fi că în 1308 minele de la Rodna au devenit propietate regală, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit să fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunși în posesia acestui ținut, Petru Rareș și apoi fiul lui Ilieș au exploatat minele de aur de la Rodna. În unele documente se menționează că exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă, că s-au construit 10 steampuri de lemn cu 114 de găleți cu cap de fier, 22 de mese vibratoare Rongen și că se măcinau 600 kg minereu în 24 ore. Tot aici s-a pus în practică pentru prima dată metoda de extracție cu front lung pe înclinare, susținut de stâlpi hidraulici și pilieri naturali.

În prezent, aceste izvoare de bogăție sunt închise, despre ele își amintesc cei care le-au cutreierat, au rămas poveștile și legendele. Un loc care păstrează în memorie aceste mine este Muzeul Etnografic și al Mineritului unde se păstrează și sunt expuse obiecte vechi de minerit. Comuna Rodna are în componenţă două sate: Rodna, satul de reşedinţă, şi Valea Vinului. Se învecinează la nord cu judeţul Maramureş, la vest cu comuna Maieru, la sud cu comuna Măgura Ilvei şi comuna Ilva Mare, iar la est cu comuna Şanţ.

Așezată în inima munților, aceasta oferă peisaje frumoase, posibilitatea de a vizita frumusețile Parcului Național Munții Rodenei, de a descoperi misterele pe care aceștia le ascund.

Ca și atracții turistice amintim Lacul Lala, Poiana cu Narcise, Ruinele cetății, catacombele cetății Rodnei, Muzeul de Etnografie și al Mineritului, Casa Scriitorilor de la Valea Vinului.

În localitatea Rodna se ajunge urmând DN 17 D Năsăud – Rodna sau pe calea ferată Năsăud – Ilva Mică – Sângeorz-Băi – Rodna.