Consiliul Județean Bistrița-Năsăud repartizează sume alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, încasate suplimentar în 2017, pe unități-administrativ-teritoriale.
Suma totală de 916.000 lei se împarte astfel: Livezile – 216.000 lei, Sânmihaiu de Câmpie – 200.000 lei, Dumitra – 200.000 lei, Miceștii de Câmpie – 150.000 lei, Rodna – 150.000 lei.
CJ a solicitat primăriilor să transmită necesarul de sume, urmând să fie finanțate o serie de proiecte locale considerate esențiale pentru comunitățile respective: acoperirea de arierate la Livezile și Miceștii de Câmpie, unde sunt demarate proceduri de executare silită, lucrări de amenajare a șanțurilor și rigolelor la Tărpiu (Dumitra), modernizarea a 900 m de drum inclusiv șanțuri și podețe la Sânmihaiu de Câmpie, cofinanțarea unui proiect european de integrare socială la Rodna.
Faptul că exista comune cu sume mari de neplata arieratelor, care risca sa intre proceduri de executare silită, este o consecinta a sistemului centralizat excesiv, mostenit de pe vremea comunismului si care necesita o reformare profunda si imediata. Aceste comunitati nu sunt capabile nici macar sa-si acopere cheltuielile de functionare si stau cu mana intinsa la „tatucul” ierarhic superior, exact ca in celebra replica a lui Gheorghe Dinica din filmul FILANTROPICA, in regia lui Nae Caranfil: „mana intinsa care nu spune o poveste, nu primeste pomana”.
Este nevoie de o noua reforma administrativ-teritoriala care sa elimine centralismul si care sa permita dezvoltarea comunitatilor pe principiul autonomiei economice.
Actuala impartire administrativ-teritoriala a Romaniei a fost facuta 1968, astfel ca in 2018, anul centenarului Marii Uniri va implini 50 de ani si nu mai corespunde situatiei geopolitice actuale. De aceea, tot mai multe comune cu potential economic redus vor ajunge in aceasta situatie de insolventa. Cu toate astea, de aproape 10 ani, Guvernele Boc, Ponta si Ciolos, au vorbit de problema regionalizarii fara sa intreprinda nimic concret. A existat si propunerea unei Romanii cu mai putine sate si comune prin unificarea primariilor din zonele sarace si cu putini locuitori, astfel ca in cativa ani, sa nu mai avem comune cu mai putin de 3000 de suflete.
S-a vorbit mult si de de o reorganizare a judetelor. O varianta luata in calcul a fost aceea de desfiintarea consiiilor judetene si infiintarea unor regiuni administrative. In aceste conditii judetul nu dispare, dar devine o subunitate a regiunii. Aceasta insa presupune modificarea constitutiei, iar pana atunci, o varianta ar putea fi comasarea judetelor in grupe de cate 2-3 astfel incat in loc de 41 de judete sa ramanem cu 15 sau 18.
Din pacate nici acum nu se face nimic si asistam neputinciosi la o stagnare cronica, intr-o Romanie care la 100 de ani de la Marea Unire din 1918, nu a fost in stare sa construiasca o autostrada care sa lege intre ele cele trei provincii istorice.