„În Pădurea Codrişor, cine o cunoaşte bine şi a mers vede că sunt aunecări la tot pasul. Nu sunt alunecări mari, dar pădurea de acum patru ani nu mai e cea de acum. În interior sunt foarte multe deplasări de teren, iar acest lucru nu îl spune nimeni. Eu ştiu ce înseamnă Pădurea Codrişor fiindcă am fost de foarte multe ori acolo. Am parcurs şi traseul variantei ocolitoare prin marginea de nord, deci undeva la baza dealului. Nu ne afectează varianta ocolitoare nici traseele noastre prin pădure, nici arborii şi copacii. Este o acţiune politică electorală care şi profită de sentimentul curat şi cinstit al unor oameni care nu sunt în cunoştinţă de cauză”, a spus primarul, duminică.
Întrebat dacă Pădurea Codrişor e în pericol prin construirea variantei ocolitoare prin zona de sud, edilul a răspuns: „Categoric nu şi haideţi să ne gândim la multe alte păduri traversate de şosele: Dealul Târgului la noi, Dealul Sigmirului, Dealul Herinei sau Pădurea Bogata, păduri care nu au niciun fel de protecţie şi care rezistă de mulţi, mulţi ani. Nu avem niciun motiv să ne temem că această pădure va avea de suferit. Dimpotrivă, spun eu, prin stabilizarea dealului, lucrare de 69 de milioane de euro, se va asigura un viitor mai bun pădurii decât cel pe care îl are în momentul acesta, ca să nu spun de un pericol – sigur că el prezintă un pericol mic – de a ne trezi cu un Lacul Roşu la Bistriţa, cu alunecarea Dealului Codrişor în râul Bistriţa”, a spus Ovidiu Creţu.
Persoanele care militează împotriva variantei ocolitoare a oraşului prin zona de sud folosesc, printre altele, argumentul că Pădurea Codrişor va fi distrusă dacă nu se alege alt traseu. Oamenii insistă ca municipalitatea să amenajeze aici o pădure-parc. În opinia lor, aceasta ar trebui să aibă şi trasee pentru biciclete. Din acest motiv, l-am întrebat pe primarul Bistriţei dacă municipalitatea are în plan o astfel de amenajare: ” Deocamdată, noi am pregătit circuit de biciclete în Pădurea Schulerwald”, a răspuns primarul.
Ce are (…) cu prefectura? Cu alte cuvinte ce legatura au lucrarile de consolidare impotriva alunecarilor de teren cu drumul de centura? Una-i una, alta-i alta. Primul lucru pentru construirea unui drum este evitarea zonelor predispuse alunecarilor de teren, cunoscut fiind faptul ca vibratiile produse de zgomot si de trepidatiile traficului favorizeaza fenomenul de alunecare. Orice manual de Imbunatatiri Funciare precizeaza ca defrisarea padurii favorizeaza alunecarile de teren si recomanda impadurirea ca masura de prevenire a fenomenelor de alunecare. Ori in cazul dealuluiCodrisor, cunoscut fiind faptul ca locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. Astfel Padurea Codrisor si raul Bistrita au fost martori a istoriei aproape milenare a Bistritei. Se vorbeste de lucrari de consolidare impotriva alunecarilor de teren. In general se recomanda ca astfel de lucrari sa fie asociate cu impaduriri si nu cu drumuri S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului. Exemplele cu Dealul Târgului, Dealul Sigmirului, Dealul Herinei sau Dealul Bogatii nu sunt edificatoare, fiind vorba nu de dealul in sine ci de structura geologica a acestora. comentariu editat
Cretu asta este cumva si geolog si constructor in acelasi timp? Mai da „inteligent este” cand sustine ca, cu construirea Centurii prin padurea Codrisor, zona se va stabiliza. Sunt curios ce vor spune proiectantii dupa ce vor vedea Studiul Geotehnic, daca se va face, necesar proiectarii Centurii? In rest Cretule, pe mine personal m-ai convins. Imi vine sa-mi tai mana cu care te-am votat.