Ovidiu Creţu: Ne luptăm mai departe pentru varianta ocolitoare. USL nu ne-a făcut favoruri

V-a ajutat în vreun fel faptul că în al doilea dvs. mandat USL e la putere?

În afară de un confort psihic, trebuie să recunosc că acest prim an de putere a USL nu a însemnat nişte avantaje, aşa cum probabil unii se aşteptau. Când am fost la lansarea candidaţilor USL pentru alegerile locale, i-am spus premierului Victor Ponta că nu aşteptăm favoruri şi pomeni, nu aşteptăm ca să se întoarcă foaia şi să se facă cu ceilalţi ce au făcut cei dinainte cu noi, şi că trebuie o competiţie pe proiecte şi bună administrare, iar cei care sunt buni să câştige, indiferent de unde sunt. A fost un an de început pentru Guvernul USL, m-am simţit confortabil că ceea ce facem va fi judecat corect şi nu vom avea tracasări ca înainte. Atunci nu ştiu dacă dosarele erau uitate prin dosarele miniştrilor sau prin sertarele unui funcţionar, dar din punctul meu de vedere dacă o chestiune nu se rezolvă în Primăria Bistriţa, de vină e primarul Creţu, nu acel om care ţine în sertar. Sertarul angajatului e şi sertarul meu. Aşa văd lucrurile şi la minister. Nu am beneficiat de tratament preferenţial în acest an, am intrat într-o perioadă dificilă financiar, înainte parcă se găseau mai mulţi bani. Sper ca în anii viitori lucrurile să fie clare: legislaţia să fie limpede, iar sistemul concurenţial între administraţii să fie păstrat.

Ce se întâmplă cu varianta ocolitoare?

Referendumul n-a fost în zadar. Dacă cineva şi-a imaginat că dacă 12 sau 14 consilieri ridică mâna şi gata, încep să intre buldozerele, înseamnă că habar n-are pe ce lume trăim. Noi aveam nevoie de acest PUG cu varianta ocolitoare ca să putem să ne luptăm mai departe, să obţinem banii. E o luptă acerbă, sunt o grămadă de bani. Credeţi că banii aceştia numai în Bistriţa sunt doriţi? Sunt doriţi în toate părţile. Noi, fără acest argument, nu aveam nicio şansă şi vorbeam singuri. Aprobarea PUG cu varianta ocolitoare Bistriţa Sud inclusă ne dă şanse şi ne ţine în cursă. Asta nu înseamnă că lucrurile s-au rezolvat. Ne mişcăm cât se poate de repede în relaţiile noastre cu CNADNR şi Iptana, astfel încât să se obţină avizele necesare şi să fie prinsă această variantă în Master Planul pentru perioada de finanţare următoare, pentru că suntem la limită să pierdem şi acest lucru. În varianta în care s-ar fi lucrat corect din 2009, puteam să avem acum buldozerele la lucru dacă nu chiar asfalt. Noi ne vom lupta să obţinem finanţare în exerciţiul 2014-2020. Premierul a fost informat şi ne-a promis sprijin dacă vom face demersurile care trebuie. N-o să dea Hotărâri de Guvern ca să scoată Bistriţa în faţă şi să facă ceea ce nu vor unii. ”Hotărâţi-vă, mobilizaţi-vă, arătaţi că sunteţi administraţie publică, daţi documentele care trebuie şi atunci puteţi conta pe sprijinul nostru”, aşa se pune problema.

V-aţi făcut noi duşmani odată cu susţinerea acestui proiect?

Mai ales în politică, lucrurile sunt conjuncturale. Astăzi eşti într-o relaţie amicală cu o formaţiune, peste şase luni s-au rupt relaţiile la centru şi se trezeşti că s-au schimbat lucrurile şi pe plan local. Şi în administraţie sunt oameni care nu doresc anumite lucruri, sunt în minoritate evidentă, dar sunt aşa de vocali încât par o majoritate, dau impresia că ei reprezintă unitatea administrativ-teritorială. Cazul variantei ocolitoare. Acei oameni care au manifestat, care au făcut excursii în zona respectivă, unii dintre ei cu interese personale, alţii sentimentale, alţii creându-şi o platformă politică, sunt o minoritate. La referendum, cei care au fost împotrivă şi-au epuizat resursele, au adus tot ce puteau, au mers pe mobilizare. Eu consider că bistriţenii îşi doresc, dar aşa cum se întâmplă peste tot în lume, sunt mulţi care zic că e OK, dar lasă că se descurcă primarul şi noi mergem la pescuit. Nu totdeauna se descurcă.

Dacă aţi fi făcut parte din acea minoritate, v-aţi fi simţit neglijat de administraţie?

O administraţie trebuie să se gândească la întreg, la marea majoritate, la substanţă. Faptul că sunt oameni nemulţumiţi de o anumită măsură, orice decizie ai lua întotdeauna există nemulţumiţi. Am asfaltat strada George Enescu. O chestie simplă, toată lumea vrea. Şi totuşi, doi, cinci, şapte n-au vrut să renunţe la 50 cm din terenul lor şi şi-au pus gard pe marginea drumului, să nu se poată face trotuare. Aparent, la ceva simplu toată lumea e de acord, dar uite că sunt cinci din 80 care nu vor. Cu cât e mai mare lucrarea, cu atât nemulţumeşte pe mai mulţi. M-am obişnuit să nu tratez problemele personal, chiar dacă implicarea mea a fost personală. Pot să rămân într-o relaţie bună cu un cetăţean afectat că drumul va trece pe lângă casa lui. Pe soţia mea o deranjează că va trece prin zona terasei şi că în loc să vadă un deal frumos, un peisaj, o să vadă nişte maşini care trec pe varianta ocolitoare.

Cum poate fi eliminat mirosul neplăcut din zona staţiei de epurare?

N-ar fi nicio problemă, se poate elimina în trei zile, dar atunci rămânem cu mirosul în casă. Sunt lucruri care nu se pot rezolva peste noapte. Acum patru ani era înfiorător, paşi se fac. Va trebui să ajungem la un final, am crezut că se va finaliza în 2012, dar lucrurile sunt mai complicate. Nu există o soluţie tehnică pentru a fi rezolvate lucrurile în această etapă.

Care ar fi, în opinia dvs., cele mai importante realizări ale administraţiei locale în 2013?

Am avut o activitate bună în atragerea fondurilor europene, de patru ani de zile spunem asta. Cel mai bun argument e faptul că un primar din sudul ţării a spus că n-ar mai vrea să se atribuie sumele concurenţial, ci să se împartă banii că Bistriţa a luat prea mulţi bani. Pentru mine e o confirmare că aici s-a făcut treabă bună. Nu ştiu dacă Parcul Municipal e cea mai importantă lucrare, dar e clar lucrarea cu cel mai mare impact. Lumea îmi zicea ”Dracula verde”, că am eu ceva cu copacii şi vreau să-i tai. Eu am văzut parcul în forma actuală, din proiect, ştiam cum va arăta când se va termina. Foarte mulţi n-au văzut. Întotdeauna am mers pe mâna specialiştilor. O altă lucrare importantă finalizată a fost ”Casa cu lei”, Centrul de artă tradiţională face paşi, deocamdată bâjbâim. Vrem să facem din ”Casa cu lei” un muzeu viu, să vadă oamenii artiştii la lucru. Sunt mândru de strada Sigmirului reabilitată, când vii dinspre Dedeman parcă intri într-un oraş european, dar şi de ce am reuşit să facem la Biserica Evanghelică. Aprobarea PUG este o altă realizare importantă. Oraşul, dacă nu se dezvoltă în partea stângă a râului Bistriţa, se blochează. De-aia am vrut ca varianta ocolitoare să fie prinsă. Cadastrul verde e o lucrare finalizată, e practic inventarierea fiecărui copac de pe domeniu public şi fiecărui mp de spaţiu verde. 183 de ha de spaţiu verde am inventariat, nu am introdus în inventariere Wonderland şi Schulerwald.

Ce vă doriţi de la Anul Nou?

Pentru mine nu mai îmi doresc multe lucruri, în afară de sănătate nu mai îmi trebuie altceva. Îmi doresc nepoţi, să vină la bunici la Bistriţa. Viaţa mea e împăcată cu universul în care trăiesc, dar asta este zona care aş dori să se umple. Asta în viaţa particulară.

Interviu realizat de Cristiana Sabău