Cum a ajuns clădirea familiei Berger de pe str. Titulescu a nimănui. Povestea tristă a proprietăților revendicate

(FOTO) Clădirea de pe strada Nicolae Titulescu, ale cărei ziduri au căzut miercuri dimineața, a fost ridicată în 1913 și este proprietatea lui Berger Ervin. Imobilul a fost revendicat în baza Legii 10, cererea aflându-se la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), nefiind încă soluționată.

Din acest motiv, Primăria Bistrița nu a putut face lucrări de întreținere și reabilitare a imobilului, iar în condițiile date, a încasat în continuare chirie de la două familii, Iancu și Nemeș, care încă mai stau aici, oamenii percepând că administrația locală este vinovată pentru ceea ce s-a întâmplat cu peretele prăbușit.

Potrivit lui Vasile Marina, directorul Direcției de Patrimoniu din Primăria Bistrița, clădirea ridicată la 1913 a fost extinsă de-a lungul timpului: ”Era inițial până la pasaj, partea aceasta fiind ulterior adăugată. Cel puțin în proiectul din 1913 era doar partea din dreapta, cealaltă parte fiind adăugată ulterior. Clădirea respectivă a fost revendicată în baza Legii 10 de către fostul proprietar. Acest lucru s-a întâmplat în 2001, iar de atunci noi nu am mai avuit voie să facem niciun fel de intervenții asupra ei. Doi foști chiriași și-au depus cerere (să primească locuințe noi în blocurile sociale – n.a.), unul a primit locuință, iar altul, doamna Iancu, a semnat inițial contractul, apoi a refuzat să se mute. Un chiriaș, domnul Nemeș, a făcut cerere să se mute în locuința din care s-a mutat celălalt chiriaș care a acceptat locuința nouă”, a spus Vasile Marina, care a menționat că, în cazul imobilelor retrocedate, Primăria e obligată în termen de 5 ani să le pună la dispoziție chiriașilor o locuință nouă.

În același timp, a declarat el, nu este cadru legal pentru evacuarea celor care nu doresc să plece din aceste clădiri: ”Nu putem să forțăm pe nimeni să plece din locuință. Chiar foarte mulți chiraiși de acest gen s-au înțeles cu foștii proprietari ca, în momentul în care aceștia din urmă vor primi clădirea revendicată, să le vândă lor locuința în care au stat cu chirie. Cumva e și normal pentru că ei și-au făcut îmbunătățiri. Doamna Iancu, chiriași noastră, stă în partea stângă a clădirii, care nu a fost afectată deloc, iar domnul Nemeș în corpul B din curte”, a mai declarat Vasile Marina.

În prezent, accesul în casă al familiei Nemeș este blocat de cărămizile care au căzut, așa încât oamenii sunt obligați să intre în imobil pe geam. Oamenii, bătrâni și bolnavi, sunt necăjiți și nu știu ce să facă.

La rândul ei, Maria Iancu, cea care a refuzat să se mute în locuințele sociale din Viișoara, se teme pentru viața și siguranța ei. Dânsa ne-a spus că locuiește de 40 de ani în acest imobil și că a făcut multe reparații pe banii ei, mai ales după ce a avut loc un incendiu din cauza umezelii din ziduri care au produs un scurtcircuit. Ea crede că pericolul persistă.

În prezent, zona e păzită de Poliția Locală. Viceprimarul Gelu Muthi, care are în subordine Direcția Patrimoniu, a declarat că municipalitatea va căuta soluții să securizeze zona și să sprijine mecar acoperișul care riscă și el să se prăbușească. El a menționat că nu există cadru legal pentru a se face reparații capitale din bani publici la o proprietate care aparține altcuiva.

Locatarii casei ne-au spus că reprezentanții familiei Berger, cea care a revendicat imobilul, ar fi venit în zonă în urmă cu 10-20 de ani, dar numai ca să caute în beci un obiect care a aparținut strămoșilor. De atunci nu i-a mai văzut nimeni.

Potrivit acestuia, Primăria Bistrița a avut o mie de chiriași în case vechi, iar acum mai are sub 100: ”Mai avem 52 de spații care au fost transformate în spații comerciale întrucât ele nu mai pot fi folosite ca și locuințe fiindcă nu mai corespund noilor norme prevăzute prin Legea locuinței. Prin HCL au fost transformate în spații care se vând”.

Vasile Marina a declarat că pentru 45 de spații, Primăria Bistrița așteaptă avizul de la Ministerul Culturii pentru a le putea vinde, iar cei care le cumpără să poată interveni să le reabiliteze.

Albert Berger (n. 30 septembrie 1864, Săcărâmb, Certeju de Sus, Hunedoara, România – d. 12 martie 1936, Bistrița, Regatul României) a fost un istoric sas, director al Liceului Evanghelic din Bistrița între 1914-1929. După examenul de maturitate (bacalaureat) la Liceul Evanghelic din Bistrița, a studiat științele naturii, matematica, istoria și teologia la Universitatea din Tübingen, Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Leipzig, Universitatea din Berlin și la Universitatea Franz Joseph din Cluj. În anul 1888 a obținut la Cluj titlul de doctor. O stradă centrală din municipiul Bistrița îi poartă numele.

VEZI ȘI:

Pereții unei case de pe strada Nicolae Titulescu din Bistrița s-au prăbușit