”De o frumusețe nepământeană, fragilele flori cresc din peretele de stâncă, întinzându-și petalele în negrul pur al nopții veșnice, vremelnic tulburat de razele frontalelor, cu ale lor fascicole de amintiri împletite în povești fantastice”, scrie Alex Varga, fotograf de natură sălbatică, pe Facebook, acolo postează și un film din adâncurile Peșterii Izvorul Tăușoarelor.
”Flori de gips! Când spun Peștera Tăușoarelor mintea îmi fuge spre minunățiile de acolo, spre adâncurile întunecate care ascund, cu îndârjire aș putea spune, adevărate comori. Îmi amintesc fiecare tură, fiecare întâmplare, fiecare moment în care peștera mă asalta cu un torent de senzații și de trăiri aproape de limita suportabilității, fiecare moment în care mă punea la încercare în felurite chipuri, îmi amintesc de cât de stângaci eram la primele ture, și cum am fost…forțat să mă adaptez, cu viteza luminii dacă pot spune așa, și să depășesc provocările întâlnite în cale. Este drept, am avut alături, tot timpul, un om deosebit, fără de care nu aș fi reușit să mă autodepășesc, să evoluez, să descopăr metru cu metru frumoasa-i peșteră, și să trăiesc acea beție a simțurilor, exacerbate de adrenalina în exces.
Ei bine, una dintre aceste minuni ale Tăușoarelor este galeria florilor de gips. De o frumusețe nepământeană, fragilele flori cresc din peretele de stâncă, întinzându-și petalele în negrul pur al nopții veșnice, vremelnic tulburat de razele frontalelor, cu ale lor fascicole de amintiri împletite în povești fantastice! Pentru că acolo, la sute de metri sub pământ, mult departe de lumina stelelor, florile de gips spun o poveste de viață! Iar astăzi, vă ofer câteva crâmpeie din acea poveste, atât cât am putut surprinde cu ochiul magic al camerei”, a scris pe Facebook Alex Varga, fotograf de natură sălbatică.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.
Specialiştii spun că peştera situată în Munţii Rodnei are un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit, şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică. Peştera ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime.
În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii.
Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”.
Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.
Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca a angajat iniţial un paznic al peşterii, în persoana lui Toma Ţîrca, un ţăran de pe Valea Gersei. Din 1989 acesta a fost înlocuit de Bodiu George, iar din 2004 de peşteră se ocupă preotul Crin Triandafil Theodorescu din Năsăud, membru al Federaţiei Române de Speologie.
În 2005, printr-o finanţare Environment-Education Network, a fost instalată o nouă poartă care are avizul Comisiei Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române. De asemenea, tot atunci, au fost instalate scări metalice, care au înlocuit scările de brad, şi s-au făcut igienizări.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor se bucură de clasa de protecţie A. Ea poate face doar obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice sau turismului ecologic, pe bază de autorizaţii şi în limitele stabilite de regulamentele şi planurile de management.
În 2007, Peştera Izvorul Tăuşoarelor a fost integrată în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, iar în 2010 dată în custodie Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Adaugă comentariu