Actualitate

Cum este posibil să avem un bloc vopsit în albastru la o palmă de centrul istoric al oraşului

Reabilitarea blocurilor este un pas important pentru schimabarea al faţă a oraşului. nimeni nu contestă lucrul acesta, însă felul în care se face şi mai ales rezultatul acestei reabilitări este cu totul discutabil. În ultima perioadă, au apărut schimbări bizare la blocuri din poziţii cheie ale oraşului. Cum a fost posibil.

„Blocul de pe strada Crinilor nr. 1 este vopsit în albastru, iar la câţiva metri în spatele lui e un alt imobil roz, ca să nu mai vorbim că s-a lucrat toată iarna la el chiar şi la temperaturi de minus 15 grade Celsius. Cum este posibil lucrul acesta”, ne-a întrebat un cititor Timp Online.

În şedinţele Consiliului Local în care a fost discutat subiectul, răspunsurile primarului au fost de tipul: „acum au fost bani”. Dacă „reabilitările” la minus 15 grade CElsius vor trece proba timpului rămâne de văzut. În ce priveşte culoarea cu care a fost vopsit blocul după reabilitare, surse din Primăria Bistriţa ne-au spus că primarul Ovidiu Creţu este cel care a decis, lucru perfect legal dacă citim studiul „Culoarea între legislaţie şi realitate” de Veronica Zybaczynski, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

Autoarea arată că aici că majoritatea oraşelor din România sunt invadate de construcţii în diverse culori, nuanţe şi intensităţi, care variază de la tente naturale discrete la culori artificiale stridente, transformând imaginea urbană într-o „cacofonie cromatică”. Autoarea se întreabă dacă această situaţie este un rezultat al lacunelor în legislaţie sau al nerespectării acesteia şi dă apoi câteva răspunsuri

Ea spune că actualul Regulament Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Bucureştiului (UAUIM-CCPEC, 2003) recomandă, referitor la aspectul exterior al clădirilor, „evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a străzii şi interzice, doar în cazul zonelor protejate, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare”. Nu sunt făcute precizări suplimentare  referitoare la cromatică nici măcar la nivelul celor din Primul Regulament de construcţii şi alinieri din 1878 (Lascu, 1997) sau din Regulamentul de construcţii şi alinieri din 1939 rezultat din prevederile Planului Director din 1935 (Lascu, 1997) care precizau culorile care se pot da clădirilor: imitaţii ale diferitelor culori de piatră de construcţie.

În ce priveşte Timişoara sau Târgu Mureş, prevederile sunt similare cu cele existente pentru Bucureşti, fiind astfel destul de permisive cu cromatica clădirilor şi deci şi cu cea urbană.

În cazul Sibiului (Planwerk, 2011), spune ea, autorităţile au sesizat problema cromaticii şi au făcut un prim pas în această direcţie: Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General „denotă o anumită preocupare pentru estetica urbană prin recomandările privind folosirea culorilor pastelate, deschise, apropiate de cele naturale şi prin interzicerea folosirii culorilor saturate, stridente, închise, precum şi prin recomandările privind întocmirea şi aprobarea unui regulament privind cromatica clădirilor şi amenajărilor la nivelul întregului municipiu, pe baza unor paletare stabilite în urma unor studii de specialitate”

Autoarea se mai referă şi la legislaţia italiană în domeniul cromaticii care prevede reglementări destul de severe în ceea ce priveşte culoarea, existând elaborate planuri cromatice atât pentru oraş în ansamblu cât şi pentru zonele diferite ale oraşului în funcţie de specificul funcţional şi/sau de stadiul de dezvoltare al zonei, paletare obligatorii de culori cu precizarea sistemelor de culori şi la reglementările în domeniul cromaticii urbane din Franţa, mai permisive, dar care denotă preocupare pentru „crearea şi menţinerea imaginii unitare a oraşelor”, cum ar fi Lyon.

„Din analiza comparativă a legislaţiei oraşelor româneşti şi a oraşelor europene se detaşează categoric concluzia că legislaţia românească este mult prea permisivă, estetica urbană nefiind considerată suficient de importantă pentru oraş pentru a fi reglementată categoric. Dacă în Italia cromatica este reglementată pe bază de paletare stabilite în urma unor studii cromatice minuţioase, atât pentru zone cu construcţii noi cât şi pentru zone istorice protejate, în schimb România nu are nici măcar câteva precizări concrete referitoare la game cromatice permise şi, mai ales, interzise. Totuşi, pe lângă lacunele existente în legislaţie, mai apare un aspect care trebuie precizat: asigurarea aplicării reglementărilor care cade în sarcina autorităţilor locale, coroborarea planşelor avizate cu realizarea efectivă în teren. Altfel, se creează o senzaţie de dezorientare şi de lipsă de apartenenţă la oraş a locuitorilor, o agresare vizuală şi, în final, un imens haos cromatic la nivel urban”, memţionează autoarea.

Ea adaugă că la reabilitarea termică a blocurilor, au fost alese variantele cele mai ieftine, constructorii utilizând vopseluri în detrimentul folosirii altor finisaje considerate mai scumpe. „Cromatica faţadelor precum şi schemele de colorare a acestora au fost lăsate la alegerea fiecărui contractor. Lipsa coordonării de către autorităţile locale a generat alăturări de culori/scheme cel puţin stranii dacă nu chiar hazlii”, a mai scris ea.

„Pentru a putea elimina haosul cromatic existent la nivel urban, senzaţia de disconfort vizual şi psihic a celor care parcurg oraşul, este necesară realizarea unui regulament cromatic diferenţiat, desigur, pe zone. Culoarea este un element esenţial în percepţia vizuală, ea nu poate fi detaşată de material, lumină, condiţii de mediu. Este, împreună cu volumetria, un factor generator al imaginii urbane. De aceea nu trebuie neglijată şi împinsă într-un plan secund ci trebuie reglementată. Primul pas în acest sens l-ar constitui realizarea unui studiu cromatic”, sugerează universitarul.

Dovada faptului că Bistriţa nu are un astfel de studiu este că lângă blocul vopsit în alabastru, situat lângă o biserică, se află altul vopsit în roz. Toate aceste construcţii sunt autorizate de Primăria Bistriţa în ciuda faptului că agresează vizual trecătorul şi se bat cap în cap cu toate clădirile din jur. Aşadar, e momentul ca şi Bistriţa să realizeze un studiu cromatic şi apoi să-l respecte.

bloc albastru Crinilor 2 bloc albastru Crinilor 3 bloc albastru Crinilor 4 bloca lbastru Crinilor 5

19 comentarii

  • ma tot ingrozesc cand trec pe langa CENTRUL CULTURII DIN BISTRITA… CLADIREA EVREILOR DE LANGA CAPELA CE DE VREO JUMATE DE AN ARE UN APENDICE DE TOATA FRUMUSETEA… o constructie noua lipita ca un kk evreiesc!!!!!

  • Ne apropiem de capitala Albaniei, la Tirana blocurile sunt vopiste in aceeasi nebunie cromatica. Hai ca suntem pe calea cea buna..

  • E singura clădire care arată OK. Sper să se coloreze oraşul acesta îngălbenit de vremi. În centru e doar mucegai. Păcat că nu ai voie să demolezi acolo. E ca în secolul 18. Păcat că trebuie să trăim aşa. E OBLIGATORIU să menţii inutilul centru. Aş trece pe acolo cu buldozerul fără milă. Doar că ce au construit saşii, sau alte neamuri, e monument arhitectonic. Românii să trăiască în glodul altora.

  • Fiti fericiti ca nu aveti ce vedem noi daca ne uitam la vecini. Un verde deschis strident in ochi in asa fel ca itii trebuie ochelari de soare si un acoperis de tabla polizata care reflecta soarele si mai perfect. Lipsesc doar ornamente de portocaliu si inox ca se fie perfect. Pe linga casa respectiv, blocuriile voastre sint super OK 😉

  • Ce se mai comenteaza atit despre culori. Este asortat cu urmatorul / blocul 2 de pe Crinilor : culoarea MOV. (spatele este vopsit deja, la temperaturi negative fiind efectuata parte din lucrare )
    Nici nu ne surprinde cind in primarie „spiru haretistii” ne decid viitorul, de ni se face viata creata

  • Soluţia e simplă: Consiliul Local trebuie să ceară realizarea unui studiu cromatic pentru tot oraşul. Mai precis, dacă stai pe strada X şi vrei să-ţi faci casă, ea nu poate fi de culoarea y cu ferestre de un anumit tip, cu o garduri din modelul z. Dacă ţii neapărat să-ţi faci casă roz cu acoperiş verde, te muţi la ţară, pe un teren extravilan, şi o faci acolo, în felul tău. Locuitorii unui oraş – fiind mulţi şi diferiţi – nu trebuie să îndure lipsa de cultură a tuturor bezmeticilor. De-asta există autoritate publică: pentru ca să facă reguli pentru bezmetici, nu să le încurajeze chiar ea aberaţiile.

    • Poate, nu stiu sigur, arhitectii s-au luat dupa cromatica centrului istoric, de pe timpul sasilor era obiceiul ca sa-ti vopsesti casa diferit de cea a vecinului, si asa avem culori de verde, crom, albastru, mov, etc..
      Zic si eu…

    • În toată Bretania, regiune din Franța la oceanul Atlantic, casele sunt acoperite cu acel tip de „piatră” neagră pe care o poți vedea mai aproape prin piețele unde sunt scrise prețurile. Casele, apartamentele, blocurile sunt vopsite doar in alb ! Iar gardurile se înscriu într-o ordine clară: din tuia, piatră, poate niște sipci subțiri din lemn sau în unele cazuri nu există gard. Am călătorit vara trecută prin partea aia de lume și am putut să vad o oarecare ordine, acolo te zgârie pe ochi doar vântul și ploaia. În sfârșit, poate deschidem ușa și ne uităm prin vecini.

    • Foarte interesant, Victor. Poate că nu ar fi o idee rea să ne împărtăşeşti mai des exemplele de bună practică europeană poate chiar cu text şi foto. Tu călătoreşti mult şi observi lucrurile cu atenţie fiind pe bicicletă. Unii cred că merg doar la shopping în ţările europene, nu se uită decât după reduceri, nu au timp de urbanism :).

  • Oricum e mai bine să evoluăm. Nu sunt de acord cu păstrarea centrului la nivelul secolului 18. Suntem proşti? Chiar trebuie să prezervăm urmele colonizatorilor pe aici? Au trecut, să le fie de bine.

    • Nu spune nimeni să respectăm obiceiurile saşilor, ci să adoptăm un cod cromatic adecvat secolului, bazat pe un studiu făcut de arhitecţi, nu de ingineri vospiţi în arhitecţi.

    • Nu e vorba de obiceiuri. Oricum sunt proaste. E vorba că suntem obligaţi să păstrăm centrul oraşului la nivelul secolului 18. Cică ar fi monument al naturii. Doar că noi avem o altă natură. Mi-e greaţă de centruleţul nostru infect. S-ar putea face acolo un bulevard cu clădiri moderne. Nu cred că suntem obligaţi să trăim în secolele trecute. Indiferent de culori. Chiar dacă aş dori culori variate, nu neapărat ţigănescul galben-violet.

    • Ioan de Romania, cred ca ai vrut sa spui monument istoric si nu monument al naturii nu? ca doar esti de Romania!!! In rest cred ca totusi trebuie pastrata istoria acestor meleaguri, nu si cei care le locuiesc si nu le ingrijesc. Asata este o alta problema, dar arhitectonic vorbind centrul vechi este foarte frumo, daca il vezi prin ochii istoriei acestor meleaguri. Trebuie doar adus in actualitate!!! si ingrijit de persoane care stiu sa pretuiasca asta. Ca doar nu o sa radem totul si sa construiasca unii neste vile sau blocuri intocmai ca si Ceausescu!!!

  • Asistam la o degradare fara precedent a arhitecturii orasului. Aceasta asa zisa arhitecta cu acest super inginer de primar fac totul ca orasul sa aiba un aer cat se poate de suburban. Va fi greu sa mai revenim in orasul in care ne-am nascut si am copilarit dupa ce ne-am obisnuit cu bunul gust in Franta, Spania, Italia sau in alte tari in care am lucrat sau pe care le-am vizitat. Dar poate o sa-i opreasca cineva la timp.

  • D.l Emilian Rus cu tot dragul da nu mai veniti doar pt a comenta ne este plin podul .
    Cat despre oras cati merg sau fac ceva un legatura cu aceste modificari minunate ? La comentat online suntem buni 😉
    Sanatosi sa fim !

  • Problema in sine nu este culoarea albastra sau mov. Problema ca acel „istet” din primarie care a decis culoarea la acele blocuri nu realizeaza ca acele nuante nu sint compatibile cu caramida aplicata ! Cum combini albastrul sau movul cu caramiziul ? …. si multe altele ….

    • Aici sunt perfect de acord. Pentru comentariul de mai sus cred ca e clar ce doream sa spun. Doar ca uneori e bine sa nu incerci a fi ironic. Unii nu se vor prinde, sau nu vor dori. Nu doresc demolarea orasului, doar ca e nevoie de mai mult nou intr-un oras bantuit de fantasme. Si acelelea legate de picioare.

  • Primaria are un Arhitect Sef de specialitate? Daca se dau posturile pe pile asa o sa arate orasul. Nu putem avea pretentii mai mari de la cineva care atata stie, adica nimic, dar de gura e foarte buna.

Apasă aici ca să comentezi

Dă-i un răspuns lui Safriuc V. Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS