”Pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule)”, Guvernul a făcut o serie de precizări
Comunicatul Executivului:
”Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?
1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.
Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.
Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.
Contextul aprobării măsurilor
Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).
În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.
Care este impactul bugetar
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).
Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.
Impozitarea clădirilor și terenurilor
Modificări:
1. Actualizarea bazei de impozitare
• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.
• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.
• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.
2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate
• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;
• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;
• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;
3. Consolidarea rolului autorităților locale
• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:
- stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
- decide eventuale reduceri sau facilități;
- adapta nivelul taxelor la specificul local.
Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe. Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:
• până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
• 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
• 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
• plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).
Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.
2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;
• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.
3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.
Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.
De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.
În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³. Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂”.
Informatie foarte buna dar cel mai important este ca se ia si nu se da, multumim alesilor ca se ingrijesc de binele nostru, sa le ajute dumnezeu ca sunt oameni speciali!
Toate cele trei argumente prezentate de Bolojan sunt false și imorale. Este complet irelevant ce taxe.si.impozite au țările din UE. Toate locuințele din Romania de după 89 au fost construite cu banii a milioane de români care muncesc în strainatate pentru care statul român nu a făcut absolut nimic.. milioanele acestea de români au dat de lucru și creat venituri pentru multi cetățeni din țară plus TVA pe toate produsele cumparate. Pe scurt decizia guvernului este imorală, mai ales că problemele bugetare au fost create de bugetari împreună cu partidele aflate permanent la putere. Aceștia sunt singurii care ar trebui sa plătească pagubele din bugetul țării câtă vreme sunt cei care au beneficiat de banii publici.
”Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?
1.In timp ce impozitele au ramas aceleasi,salariile bugetarilor si pensiile speciale s au triplat ,sub obladuirea ciumei rosii incompetente , reprezentata de analfabeti functionali.
2.Toate tampeniile ciumei (salarii si pensii nejustificate,stadioane,echipe de hadbal,…) ,erau sustinute de imprumuturi uriase,fara sa aiba o baza reala ,adica cat produce tara atata sa imparti.
3.Reforma institutiilor statului mafiot nu poate fi facuta,rezultand cresterea taxelor si impozitelor pentru toti,in vederea sustinerii securistilor,tablagiilor,…care nu o sa lase osul din gara in vecii vecilor.
cu ocazia asta numărul de angajați din primărie va crește corespunzătoe cu procentul cu care au fost mărite taxele.Nu fiți naivi să credeți că vor folosi banii pentru marea majoritate.Vor mai angaja niște piloși,niște fufe și vor face achiziții păguboase în continuare cu și mai mari foloase pentru ei.
Ilie Bolojan s-a întors împotriva celor fără apărare.
Nu împotriva risipei. Nu împotriva privilegiilor.
Ci împotriva oamenilor care nu pot riposta.
Împotriva bătrânilor din case vechi.
Împotriva celor care merg cu mașini vechi pentru că nu au alternative.
Împotriva bolnavilor și a celor cu dizabilități, pe care îi numește „egali” doar ca să-i poată taxa.
Asta nu este reformă.
Este abuz de putere mascat în tehnocrație.
Când iei de la cei slabi și o numești „echitate”, nu ești reformator — ești opresor cu limbaj administrativ.
Când refuzi să tai de sus, dar lovești constant jos, nu ești curajos — ești laș cu legitimație de stat.
Statul lui Bolojan nu luptă cu sistemul.
Statul lui Bolojan este sistemul.
Un stat care își hrănește aparatul, dar își pedepsește cetățenii, nu mai e stat — e mașină de stoarcere.
Un premier care vorbește despre moralitate fiscală în timp ce strivește pe cei fără voce nu are autoritate morală.
Nu, nu mai există scuze.
Nu mai există „n-a avut de ales”.
A ales. Și a ales să lovească unde doare mai puțin politic.
Istoria nu-i va judeca după grafice.
Îi va judeca după pe cine au apărat și pe cine au călcat în picioare.
Tot taxe,impozite,scumpiri!Să nu vă luați cumva de cei cu pensii speciale și averi nejustificate.
Comisia Europeană cere: baza de impozitare trebuie să fie legată de valoarea de piață a imobilului, dar nu spune cu cat trebuie sa creasca impozitul, ce procent.
Comisia Europeană nu are dreptul să impună statelor membre ale UE cote de impozitare specifice, politicile fiscale rămânând o competență națională.
Impozitul pe proprietate din România este mai mic decât media UE. Asa si? Decat media, nu cel mai mic din UE!
Sau daca avem cel mai scump curent, cel mai scump gaz, cred ca cei mai scumpi combustibili de ce sa nu avem si impozite printre cele mai mari raportat la venituri?
La Taxe si Impozite ca afara, imediat se grabesc sa le egaleze.
La Salarii ca afara, de ce nu se grabesc la fel de tare?
Taxe de afara si Salarii romanesti. 🤦♂️
Masura cresterii la nivel de tara e una , dar la nivel de judet sa mai adaugi din pix un procent de 30% in plus de ce?
Pentru freza primarului si a lui Raducu ?
In Cluj , Timis, Arges nu au adaugat nimic, in Covasna 5% .Bistrita Nasaud a adugat maximul posibil , probabil pentru partia de schi si pentru echipele de handbal si fotbal si nou infiintata directie de infrastructura verde din cadrul primariei