Cum poate fi schimbată zona din preajma căii ferate. Ideile studenţilor la Arhitectură

Zona din preajma căii ferate care traversează Bistriţa de la est la vest poate fi transformată cu mijloace minime dintr-una ostilă, plină de rămăşiţe ale comunismului, într-una plăcută şi prietenoasă pentru localnici. Mai mulţi studenţi de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism a Universităţii Tehnice Cluj care au participat la un atelier de vară la Bistriţa au venit cu idei în acest sens. De exemplu, tinerii au propus ca stâlpii de lângă calea ferată care, în comunism, susţineau conducte să devină piloni pe care să crească viţă-de-vie, iar ţevile să fie acoperite cu lemn.

Larisa Bucatariu- studentă: „Am încercat să găsim o soluţie cât mai ieftină şi mai eficientă care să poată fi implementată de Primăria Bistriţa ca să crească şi calitatea vieţii oamenilor, iar oamenii să se simtă mult mai bine. Am studiat zonele de-a lungul căii ferate, am identificat atât zone între blocuri şi chiar intersecţii care nu erau amenajate cum trebuie ca să vedem cum poate fi rezolvată problema pe viitor. Studiul a fost scurt, doar de două săptămâni, şi am încercat mai degrabă să ne gândim noi la soluţii care le-ar plăcea localnicilor, dar am discutat cu cei care locuiesc de-a lungul căii ferate şi care ne-au spus că le-ar plăcea foarte mult să fie amenajat cum trebuie spaţiul de acolo. De exemplu, am propus să fie amenajate spaţii în care oamenii pot socializa, locuri de şedere. Am mai identificat anumite zone unde lipsea iluminatul stradal şi noi am considerat absolut important pentru ca zona să fie mai sigură pe timp de noapte atât pentru şoferi, cât şi pentru pietoni. Am mai propus soluţii nonconformiste cum ar fi acelea că am agăţat hamace de copăcei sau am amplasat băncuţe prin parc. Am mai trasat alei în plus faţă de cele existente. Nu e foarte complicat. Noi venim cu idei, dar totul depinde de administraţie. Dacă ea îşi doreşte să rezolve problemele o poate face fără costuri prea mare”.

Alexandru Haraga – student: „Eu am studiat zona Arţarilor. E o intersecţie, un birt şi ceva magazin. Nouă mi s-a părut că ar avea potenţial vegetaţia sălbatică. Nu este rentabil să scoţi toată iarba, ci să te foloseşti de ce există. Am sesizat însă o problemă de traseu greu şi de salubritate. Ştiu că este propusă o legătură peste şinele ferate, dar oamenii se chinuie, trebuie să te uiţi la tren, e periculos. Noi propunem o legătură amplă, pietonală, şi să scoatem desigur parcările din zonă. Există nişte băncuţe amenajate din beton, probabil de la vechile şine, şi ar fi foarte uşor pentru Primărie să amenajeze ce există. Noi propunem să vină cu nişte bucăţi de lemn peste ţeavă, să pună viţă-de-vie pe stâlpi, să amenajeze frumos şi să îmbunătăţească viaţa oamenilor”.

Andra Vlădoiu – studentă: „Am intervenit în zona parcului de pe Independenţei Nord spre cea industrială. Sunt foarte multe probleme de ţin de ostilitatea locului în general. Aici a fost mai mult o intervenţie peisageră pentru ca să creăm o atmosferă mult mai plăcută. Zona este extrem de populată în momentul în care oamenii ies de la muncă şi nu sunt locuri de şezut. S-a amenajat în urmă cu ceva timp un loc de joacă pentru copii, dar mămicile sau persoanele care trec pe acolo poate ar vrea să stea, dar nu au pe ce să se aşeze. Am propus băncuţe extensibile care se pot plia dacă cineva decide să stea în grup acolo, gradene. Vrem să lărgim toată zona, să se creeze ca o mini piaţetă. În acelaşi timp, vrem să se amenajeze zona din colţ unde e un teren de joacă abandonat. Atunci toată zona ar avea un caracter diferit, de spaţiu de relaxare, de citit. De asemenea, ar putea fi folosită de persoanele care ar vrea să ia aici prânzul ieşind de la muncă. Am observat că mulţi care iau pauză staţionează în zonele acestea care, oricum, nu au nimic special şi am decis să le creăm ceva mai drăguţ”.

Adriana Măgeruşan – doctor în arhitectură, profesor la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Cluj: „Ca şi anul trecut, am continuat studiul în cartiere şi ne-am dorit să identificăm acele spaţii publice care pot contribui la viaţa de zi cu zi a locuitorilor, spaţii folosite în traseele lor zilnice. Luând această a căii ferate de la est la vest am identificat locuri prin care oamenii merg la muncă şi care, la ora 15.00, când ei ies de la muncă devin foarte animate. Propunerile studenţilor încearcă să îmbunătăţească aceste locuri traversate zilnic sau folosite de locuitori ca locuri de joacă sau spaţii de relaxare între blocuri şi, prin măsuri mici, să obţină efecte maxime. Zona aceasta este la intersecţia între cea industrială şi cea rezidenţială şi există mici rămăşiţe de infrastructură. De exemplu, avem nişte stâlpi care susţineau nişte conducte. Ei nu mai au rolul iniţial, dar ar putea deveni elemente peisagere, ar putea susţine viţă-de-vie care să umbrească un loc de întâlnire pentru locuitori. Am mai găsit nişte prisme de beton care aveau alt rol, însă, cu o mică intervenţie, ele pot să transforme un spaţiu anonim într-un loc interesant sau plăcut pentru oameni. Soluţiile propuse de noi nu presupun investiţii mari. Cu mijloace minime vrem să obţinem efecte maxime. Ne concentrăm mai degrabă pe utilizarea spaţiilor, nu neapărat să facem spaţii decorative, ci spaţii care pot fi utilizate”.

Atât studenţii, cât şi profesorii lor sunt mulţumiţi că ideile pe care le-au transmis autorităţilor la atelierele precedente nu au rămas fără ecou. În 2012, ei au studiat pasajele şi aceastea au fost reabilitate ţinându-se cont şi de sugestiile lor, în 2014 au studiat traseele zidurilor cetăţii, acesta fiind un proiect ce urmează să fie implementat.

„În urbanism, întotdeauna, timpul de implementare e mai mare decât într-un proiect de design sau de arhitectură. Până la urmă, ce facem noi este o analiză în care identificăm spaţii cu potenţial şi facem referire la alte proiecte dina lte locuri. Noi identificăm mai degrabă teme care pot deveni după aceea, printr-un concurs de arhitectură sau o licitaţie, proiecte reale”, a declarat Adriana Măgeruşan.

Planşele studenţilor au fost expuse în holurile Liceului de Arte „Corneliu Baba”, la versinaj participând primarul Ovidiu Creţu, secretarul municipiului Floare Gaftone, dar şi arhitectul şef Monica Pop.