Dacă proiectul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, inițiat de USR devine lege, Bistrița-Năsăud ar urma să facă parte din noul județ Transilvania Nord Vest, alături de Cluj, Mureş și Sălaj.
Parlamentarul propune comasarea judeţelor pentru a forma doar 12 județe şi introducerea unor praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune.
Cele 12 judeţe ar urma să aibă următoarea alcătuire:
- Muntenia Sud: Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman.
- Muntenia Nord: Prahova, Argeş, Dâmboviţa.
- Dunăre Carpaţi Curbură: Galaţi Brăila, Buzău, Vrancea.
- Dobrogea: Constanţa, Tulcea.
- Oltenia: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi.
- Transilvania Sud Est: Braşov, Harghita, Covasna.
- Transilvania Sud Vest: Sibiu, Alba, Hunedoara.
- Transilvania Nord Vest: Cluj, Mureş, Bistriţa- Năsăud, Sălaj.
- Banat: Timiş, Arad, Caraş Severin.
- Crişana Maramureş: Bihor, Satu Mare, Maramureş.
- Moldova Centru: Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui
- Bucovina Moldova Nord: Suceava, Botoşani.
”E un subiect foarte sensibil de care toată clasa politică fuge și mai ales coaliția PSD-PNL-UDMR care ține țara baronizata plecând fix de la fragmentarea administrativă excesivă a României. Și tocmai fiindcă actuala coaliție fuge de dezbaterea parlamentară a tuturor temelor mari de reformă a statului cred că e necesar aducem aceste teme în circuitul legislativ pentru a vedea exact și pozițiile CES-ului și ale CL-ului și ale Guvernului și ale partidelor și ale tuturor actorilor instituționali implicați.
Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi.
Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritoriala este una dintre cele mai importante”, a scris pe Facebook deputatul USR.
În luna aprilie, Camera de Comerţ şi Industrie a României a comunicat că e nevoie urgent de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, având în vedere situaţia bugetară prezentată de Ministerul de Finanţe, şi au cerut autorităţilor statului redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori.
Cine va fi așa fraier să voteze pentru a ise desfința județul și pentru a fi nevoit ca pentru orice rahat să meargă până la Cluj ?
Și așa Bistrițenii vor fi din nou Păcăliți Ardealului !
Dar pentru ce oare ar trebui să mergi la Cluj? Doar pentru o audiență la Răducu, pentru o șmecherie, un țap-țarap, niște favoruri ilicite, un contract de vânzare a unui ventilator la Spital, un loc pe lista electorală. Altfel, județul nu prestează nimic, dar, NIMIC pentru cetățeni! Județul lucrează exclusiv în beneficiul electoral al președintelui partidului câștigător al alegerilor și în beneficiul material al celor angajați la cabinetul baronului local. Șoferi, secretare, purtători de cuvânt, de servietă, fotograf, deschizător de ușă, preș de șters pantofii. Să nu-i uităm nici zecile de consilieri inutili și ei care aprobă organigrame, vizite în străinătate, descărcarea de gestiune și favoruri reciproce. Care a fost vreodată la CJ și a obținut de acolo: un act, o hârtie necesară undeva, o eugenie, să deschidă gura!
În plus toate fiinațările pentru infrastructură și sănătate vor merge la Cluj – Napoca, acum direct mai prindem ceva finațări ocolind Cluj-Napoca.
Nici până acum Bistrița nu are un Aeroport, Centură sau Autostradă toate sunt la Cluj, dacă se face reginoalizarea Bistrița se va alege din nou cu prafu de pe tobă.
@ Mircea M, Ați şi găsit soluția să ocoliți iar voința cetățenilor acestei tării. Cetățeni trebuie consultați nu să se facă din nou toate tâmpenile politicenilor. Referitor la constituție şi legi organinice comasarea județelor, oraşeloe, comunelor etc… numai dacă sunt aprobate de cetățenii printrun REFERENDUM. Iar vreți să încălcați voința cetățenilor prin mijloace tâlhăreşti NOAPTEA CA HOȚI.
Mircea M. dacă şi tu recunoşti faptul că Bistrița dacă se face regionalizarea nu va avea niciodată Aeroportul strict necesar pentru dezvoltarea unui oraş moder atunci nu mai este nimic de demostrat ai spus tu totul . Regionalizare 😭
De ani de zile se cere o reformă de acest tip și România va avea mai mult de câștigat decât de pierdut.
Dar trebuie să fi acolo și să le faci.
Asta cu reginolizare este o gargară ieftină fiindcă pentru această regionalizare ar trebui modificată constituția deci organizat un referendum.Referdumul nu va trece, rezultatul acestui referendum se știe de pe acum că nimeni nu va vota să li-se desfințeze județul, orașul sau comuna cu excepția celor ce locuiesc în orașele capitale de județ care vor deveni capitale de regiune în cazul nostru cei din Cluj-Napoca.
Observ( din majoritatea comentariilor) ca, bistritenii autohtoni se cam opun acestei schimbari ,absolut necesara! Motivele sunt puerile! Sunt cu totul de acord si abia astept momentul! Si ma gandesc mai ales ,la generatiile tinere! Sa ne gandim la bugetul tarii si al noilor regiuni(judete)! MNPop
Așa e doctore! Grosul banilor o să meargă la clujeni iar noi o să fim mai calici ca acum. Așa că hai cu regionalizarea ca pe vremea lui Ghiorghiu Dej !
Bineînțeles.
De când latră sinistrul Boc de la Cluj că vrea regionaliozare, micuțul se și vede baron local pe 4 județe. Pentru noi bistrițenii o să fie nasol pentru că avem deja o mafie locală și nu ne mai trebuie și mafia de la Cluj! Numai de Ioan Rus, Dâncu și clanul Tișe cu toată garnitura de judecători corupți mai avem nevoie aici.
Și așa mergem la doctori în Cluj, o să mergem să ne căciulim și pentru cîte o amărâtă de semnătură până în Cluj.
Eu propun ca județul sa se împartă în doua: județul Bistrița și județul Năsăud cu doua consilii județene și doua prefecturi.
Dacă ești din Feldru și ai treaba la CJ nu mai trebuie sa vii pana la Bistrița, ai CJ la Năsăud. Cetățenii vor fi foarte fericiți ca scăpa de un drum lung.
Eu zic ca ar fi mai lesne de realizat aceasta divizare, politicienii nu s-ar opune, ba din contra, sa vezi cât efort, cata lupta, ce mai freamăt, ce ma zbucium din partea acestora.
Vreau ca vecinul meu sa faca parte din moldova ca i uraste pe moldoveni de moarte si tare as crea sa mearga la ei pentru o cerere de subventie la energie!!!
Vecinul meu e luci… Vasile si are CNP 566448iu5689
Cand se face tabelul sa ma sunati sa va spun cum sa l gasiti
Văd ca au ieșit la scris comentarii negative bugetarii, care se tem ca o sa-și piardă locul de muncă.
Ce au in comun Herning, Ikast, Viborg, Silkeberg, Randers, si Aarhus? Fac parte din aceeași regiune, Regiunea Midtjylland (Iutlandia de Mijloc) cu 1.300.000 locuitori.
Odense si Esbjerg? Sunt in regionens vecinā, Syddanmark (Danemarca de Sud).
Toată partea de sud a Suediei e o singura regiune, Regiunea Skåne 1.400.000 locuitori.
Toate instituțiile statului, care pana acum erau centralizate, le-au mutat in provincie.
Închipuiți-va ca Agenția pt protecția mediului are sediul la Cluj
Agenția pt digitalizare la Iași
Agenția pt reglementarea traficului e la Bistrița
Si că sediul central al Taxelor si Impozitelor e la Focșani.
Consiliul Concurentei se muta la Reșița.
Agenția pt reglementarea statutului refugiaților si imigranților la Alexandria.
Asta da descentralizare !!!
Asa e in Danemarca. Sa nu credeți ca totul se decide din capitală.
Oricum când ai de rezolvat ceva aplici online, completezi formularul, încarci documentele necesare, plătești taxa cu cardul. Nu ai de umblat nicăieri.
Totul se face de pe telefonul mobil.
Credeti ca dacā eu am treaba la taxe si impozite,, la Înmatriculări autoturisme, la evidentă populației mă duc acolo?
Nu! Totul se rezolva Online. Degeaba suni la instituții, nu-ți Răspunde nimeni sa te îndrumeze sa-ti completeze cererea. Tu ești funcționarul, tu completezi, tu citești pe internet cum trebuie sa procedezi.
Funcționarii su fost dati afara, noi facem munca pe care o făceau ei. De acasă de pe telefon.
@Adrian C.
Ești unul care trăiește deja în acest mediu și e conceput în așa fel în care totul să funcționeze, chiar modul de viață ți se ușurează… așa de simplu.
Sunt mai multe Pro-uri decât contrariul.
👍🏻
@Grig
👍🏻
Bine punctat.
Domnule Bistriteanul(mandru), unde vedeti in comentariul meu vreo jignire? Am folosit termenul pueril,adica copilaresc,deoarece, o opinie de genul „‘sa mergi la Cluj pentru o semnatura”‘,nu este dupa parerea mea, credibila!Problema reorganizarii teritoriale este una mai veche si autoritatile statului aveau menirea sa informeze si sa pregateasca din timp populatia despre ce va urma….. Dar politica…..Un exemplu la nimereala: Com Sieu! Am luat exemplul fara nici o conotatie! Primar ,Viceprimar 9 consilieri! 2890 locuitori! Pentru ce? Ar fi putut fi cu Sieutul impreuna si cu Mariselul si atunci ,da! S-ar dezvolta altfel valea Sieului……Dar pentru asta e nevoie de ratiune, interes national si putere politica adecvata!MNPop
Mă gândesc ca unele județe pot fi rupte in doua, o bucata sa facă parte dinte-o regiune si o parte din alta.
Sălaj de exemplu.
Sau nordul județelor Neamț si Iasi sa facă parte fin Bucovina.
I alta problema ar fi Covasna, Harghita Brașov. , maghiarii pierd controlul ? Sau va fi un Președinte al regiunii maghiar?
Cine e majoritar acolo?
Iar partea de est a judetului Mureș e populata de maghiari.
De ce nu intra partea de est a Mureșului in aceeași regiune cu Covasna, Harghita, Brașov?
Sau maghiarii sa aibă regiunea lor, iar Brașovul sa fie in aceeași regiune cu Sibiul.
Ce se poate face;
Consiliul Regional va fi la Cluj, Dar direcțiile din subordine vor fi distribuite in toate orasele din Regiune,
Inspectoratul l pentru Cultura la Cluj
Responsabilii cu Sănătatea la Mureș
Directia pt Sport la Bistrița
Drumuri și poduri la Zalău
Dejul, Reghinul, Becleanul, Nasaudul, Huedinul, Turda, primesc si ele conducerea unor instituții cum ar fi Poliția, ISU, etc.
Deci, sediile centrale ale instituțiilor NU vor fi in Cluj-Napoca.
Asta e modelul danez, adică sa trăiască bine toată lumea.
Si cei din provincie.
Sa nu mai fie diferențe asa de mari între București, Cluj si restul județelor.
Sa prevină depopularea.
Maircea M tu eşti un Bistrițean stabilit în Cluj că poți gândi aşa distructiv despre viitorul Bistriței ? Pe Levente şi Adrian C îi pot înțelege că gândesc aşa rău de Bistrița fiindcă ei nu mai stau în Bistița şi lafel pe M N Pop care suține tot ce susține oficiosul liberal fără niciun discernământ însă pe tine nu te pot înțelege numai dacă acum eşti Clujan !
@Florin U
Bun, e doar un punct de-al tău de vedere pe care desigur ți-l respect.
Ai grijă de tine bărbate 🙂
Când vezi ce rupți de realitate sunt unii cetățeni care comentează aici în legătură cu un subiect despre care habar n-au nimic dar nici nu se interesează având în vedere posibilitățile de accesare a informației, începi să înțelegi de ce Bistrița e cum e. Te ia efectiv depresia când vezi idei crețe fără nici o urmă de rațiune sau fără vreun contact cu realitatea gen aeroport sau alte tâmpenii legate de centrul vechi.
În toate țările din lumea civilizată regionalizarea a însemnat eficientizare, dezvoltare și creșterea calității vieții (vezi Polonia cel mai recent exemplu). O organizare bazată pe descentralizare a fost susținută și de Maniu și Vaida-Voevod încă din anii 20′ deci toate-s vechi și noi sunt toate. Ar fi util ca TimpOnline să preia unele articole care explică cât de cât ce înseamnă acest proces și pe înțelesul cetățeanului neinformat dar foarte vocal de altfel, întrucât se observă faptul că groaza de a se deplasa pedestru câteva sute de metri este însoțită de lenea de informare pe cont propriu.
alex, Realiziază dacă poți că Bistrițenii au mare nevoie și de altceva decânt să se plimbe printr-un centru pustiu. Bistrițenii au fost odată în centru lea plăcut sau nu lea plăcut asta nu contează că va dura mult până vor mai merge a doua oară fiindcă nu au pentru ce să mai vină în centru deoarece este pustiu acolo. Da mulți au nevoi de Aeroport alți au nevoie de mașini, au nevoie de mai mult decât niște fațade de revopsite și umbreluțe care fac reclamă la bere. Tu te dai mare intelectual însă doar insulți pe ceilalți, ești doar un snob care se enervează și insultă fiindcă constată că nu are nici-un argument.
Căntecul bețivilor de pe strada Liviu Rebreanu:
https://www.youtube.com/watch?v=IeShEoCb9B0
@Gânditor stimabile domn, dacă îmi veți citi cu atenție comentariile, presupusele jigniri se referă la ideile exprimate și la atitudinea lipsită de orice contact cu realitatea a unora dintre mulții cetățeni ai urbei și nu reprezintă ad hominem-uri cum strălucit ați reușit să dați impresia (snobismul puteți să vi-l păstrați pentru dumneavoastră). Centrul vechi actual este pustiu din cauza faptului că nu s-a investit în el, în patrimoniul construit, în elementele care pot fi atractive pentru turiști, care pot fi plăcute ochiului cetățenilor care locuiesc în acest oraș.
Să luăm deci la rând ideile „geniale” puse pe tapet de marii inovatori ai burgului:1) trebuie autogară în buricul târgului ca să vină turiști: S-a dus măcar un stimabil să ceară o statistică oficială referitoare la fluxul anual de turiști în Bistrița? S-a interesat câți turiști vin la Bistrița prin intermediul acestor curse interne (din județ) și de tranzit în autogara respectivă? Care sunt categoriile dominante de călători care frecventează autogara? (vă zic eu: nu turiștii) Care sunt celelalte mijloace folosite? (vă zic eu: peste 60% din turiștii care vin în oraș vin în contextul trasee organizate iar autobuzele îi lasă în fața hotelului/ restul vin cu mașina sau cu trenul). Se fac comparații dintre mere și pere cu terminale din zonele centrale imense ale unor metropole mondiale ca Parisul unde anual vin zeci de milioane de turiști și au nevoie de transport de la Gară/Aeroport până la obiectivele din zona centrală (zeci de km). S-a uitat cineva pe Google Maps să măsoare distanța de la autogară până în centru? Vă spun eu : 600-800 de m -> 7/8 minute de mers pedestru. Realizați penibilul din tot ce am spus mai sus? 2) Aeroport: nici nu are rost să dezvoltăm. Brașovul/Sighișoara/Alba Iulia sunt pe primele locuri în ceea ce privește turiștii în țară + dezvoltare economică și nu au aeroport. Baia Mare are un aeroport falimentar, Suceava la fel și au dublul populației orașului Bistrița, nu mai vorbesc de populația la la nivel de județ. Observăm din nou penibilul unor indivizi care nu pot să analizeze critic contexte și criterii date? 3)Transformarea clădirilor monument istoric în Fieru2/Piața de la Ruși 2/ Kaufland 3/Lidl 4 etc. În absolut nici un oraș civilizat din lumea asta monumentele istorice n-au rol de Kaufland sau de magazine de unde-și ia uncheșu’ bateria de cadă de la baie . Centrul nu e zonă de fabrici și de retail că zonele alea au ieșit din centru și au migrat înspre hub-uri comerciale specifice și spre zone industriale. Să compari atelierele și târgurile medievale cu contextul contemporan e de un anacronism strigător la cer. 4)mașinile – Nu vine nimeni să cumpere că nu-s parcări în fața standului. Reamintesc faptul că bistrița este un oraș mic, un loc unde dacă mergi în centru din orice capăt extrem faci maxim 20 de minute pe jos. Centrul istoric are 500 de m lungime -500 lățime. Dacă Dorel nu merge să cumpere din centru, o face pentru că îi e lene și e un meltean care nu poate să iasă 200 de m din mașină să meargă într-o plimbare pe jos. Centrul nu-i pentru mașini e pentru oameni. PUNCT. Acum spre final: de ce au avut succes Sibiul, Brașovul, Oradea, Clujul, Alba Iulia? Clujul, Sibiul și Oradea au aeroporturi și totuși până când nu și-au pus la punct centrul vechi nu aveau turiști. Alba Iulia, Sighișoara, Brașovul nu aveau aeroport și totuși au turiști pentru că și-au pus la punct patrimoniul construit. Nici un oraș nu are autogara în piața centrală, nici unul nu are parcări în buricul târgului, iar dacă sunt au prețuri usturătoare, toate au piețe pietonale ȘI CULMEA sunt turiști. Ce au în comun? Grija pentru patrimoniu. Ce avem la Bistrița??? O casă Andreas Beuchel uitată de vreme și nefolosită (fost restaurant, o anomalie de funcționalitate a unei clădiri atât de importante), mașini parcate mai lângă zidul Bisericii Evanghelice, o piața centrală inexistentă (avem junglă urbană), un ansamblu de clădiri monument istoric unic care stau să cadă, un turn medieval nefuncțional, folosit pe post de depozit, sau pentru o expoziție de păpuși de care nu mai știe nimeni, case monument istoric la care se pun termopane și pentru care unii cer izolare cu polistiren „că la bloc cum se poate?”, o pietonală care arată vai de mama ei etc. etc. Chiar nu observați discrepanțele dintre ideile de-a dreptul crețe și realitățile evidente date de analogiile făcute ? Comentariile mele sunt într-adevăr acide, însă acestea nu sunt altceva decât o rezultantă a disperării și a frustrării provocate de niște idei ale unor cetățeni care habar n-au nimic despre istoria orașului, despre ce înseamnă clădirile din centrul istoric, despre cum să le pui în valoare și cum să le salvezi de la ruină sau mutilare. O zi bună.
Constat cu stupoare că continuați să insultați și jigniniți în continuare pe toți cei ce nu împărtășesc ideile tale ” mărețe ” = falimentare. La expunerea pe punte dealtfel în tot expozeul tău la patru cuvinte două erau insulte. Referitor la statististici sa dovedit clar că pietonalizare Centrului Vechi este un EȘEC TOTAL , mergeți la oficiu de informare turistică de la primărie și vedeți că esteun pustiu total, poți să zăbovești acolo să asculți cum bate vântul că nu o să fi deranjat de nimeni fiindcă nu trece nimeni pe acolo. Nimeni nu a cerut ca clădirile din Centru Vechi să fie demolate sau modificate ci revitalizate prin a asiguara posibilitatea a cât mai multor categorii de cetățeni să ajungă la acolo cu mașina, pe jos etc…. dacă aceste clădiri vor fi revitalizate proprietari lor vor avea suficienți banii și pentru a le consolida nu numai pentru a face niște spoieli de fațade.
Din nou insultați când spuneți că nu cunoaștem istoria orașului și numai tu o ști, tocmai că o cunoaștem și știm cum și de ce Centru Bistriței sa dezvoltat și a devenit înfloritor, din acestă istorie putem lua lecți și să facem din nou cea ce trebuie pentru a scoate centru din paragina în care a ajuns asta datorită unor indei ciudate a unor „mari” vizionari. Da, Ce au comun și cei de la noi nu sunt în stare să facă Sibiul, Oradea, Brașovul, Baia Mare, Cluj Napoca ? Răspuns AEROPORT, CENTURĂ, AUTOSTRADĂ . Alba Iulia are turiști fiindcă este Capitala Uniri. Din lipsa mijloacelor de acces rapid Sighișoara a pierdut mult din turiști care ia avut odată turiști preferând să meargă în locații unde este mai ușor să ajungi.
În concluzie dacă ai avut curizotate să te uiți la încoronarea foarte aproape de Palatul Buckingham poate ai zărit Autogara Victoria !
Cui i-e frica de regionalizare?
La mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Romania a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost si practic nu s-a incheiat nici până astăzi. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, soldată cu atragerea scazută de fonduri europene.
De aceea, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă. In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Cerințe europene?? Tot alea care au distrus economiile sănătoase ale țărilor est europene și le-au transformat în economii pe datorie sau altele?
Nu s-ar putea mai bine să lipim Transilvania de Germania? Și așa ne dăm mari cu ce au lăsat sașii în urmă, cu nosnerland, cu siebenburger, cu bistritz, johannisfield, heidenfield etc etc. Ar fi o simplă formalitate, ne declarăm land nemțesc și gata. 😀
Behind line, cu asemenea lucruri nasoale nu trebuie să glumeşti.
Hai mă, am spus Germania, e clar că e o glumă. Mă gândeam că vin ei și ne fac autostrăzile. Acum îmi pare rău că nu am zis SUA, să fim al 54-lea stat sau câte or fi. Și așa ne place romgleza 🙂
Lăsând gluma la o parte, stați liniștiți că nu se va face absolut nimic, doar nu sunt nebuni politicienii și bugetarii să-și taie craca de sub picioare. Și oricum nu sunt în stare să ducă la final o reformă de o asemenea amploare.
Liviule, nu stiu ce studii ai, dar viziunea ta este realista. Pana la urma, noi, plebea, trebuie sa fortam nota cu aceste reforme. Momentan avem un simulacru de democratie si stat de drep, botezat de mine, regim fanariot modern. Viitorul este descentralizarea si continuarea informatizarii. Actualmente, ne sufoca burghezia bugetara de cumetrenie si politizata pana in maduva oaselor. Printr-o participare masiva la viata cetatii, vot si alte forme de lupta in jocul democratic modern vom invinge.