Centrul istoric al Bistriţei are 56 de monumente istorice de interes naţional şi 158 de monumente de interes local, însă acestea nu sunt vizibile, căutate şi nu generează venituri pentru cei care desfăşoară activităţi economice în perimetrul central, a spus istoricul de artă Vasile Duda la o dezbatere publică despre revitalizarea pietonalului şi a străzilor adiacente.
„În amenajările spaţiilor urbane, Sibiul a revenit la o piaţă activă, adică a încercat să creeze evenimente multe în zona centrală şi, în felul acesta, a încercat să aducă populaţia spre zona centrală şi, în acelaşi timp, să genereze venituri pentru comercianţii din spaţiul central. Şi Bistriţa încearcă să facă acelaşi lucru, dar capacităţile oraşului nu sunt însă la fel ca şi cele ale Sibiului pentru că discutăm de o altă populaţie şi de alt gabarit de consumatori, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm. Altfel care ar fi rostul unui centru istoric pe care îl avem? Avem un patrimoniu: numărăm 56 de rubrici la monumente naţionale, 158 de monumente de interes local şi totuşi nu reuşim să generăm energia aceea pozitivă din jurul lor pentru ca ele să devină vizibile, căutate şi, în acelaşi timp, să genereze venituri pentru cei care desfăşoară activităţi în spaţiul central”, a spus istoricul de artă Vasile Duda.
În ultimii ani în care a colaborat cu Primăria Bistriţa, Vasile duda spune că şi-a dat seama că cel mai greu e să generezi o energie în jurul unui monument: „Poate că greşesc, dar mi se pare mai uşor să îl reabilitezi, să faci zidurile să arate bine decât să îl faci să conteze, să funcţioneze. Aici devine cel mai dificil pentru că totul ţine de oameni, de relaţiile între oameni şi de încredere, adică să avem încredere că are potenţial Bistriţa şi potenţialul principal al unei localităţi este cel uman. Înseamnă că totul stă în mâinile noastre, iar apoi monumentele ne pot ajuta. Am înţeles de ce Viscri, un sat din Transilvania, este vizitat atât de mult. Sunt multe sate din Transilvania care se pot compara ca imagine cu acel sat, dar Viscri are o energie pozitivă şi oameni care au crezut în proiectul respectiv. Au crezut toţi. Cu siguranţă că, în momentul în care începi să faci şi continui în direcţia aceea, îţi găseşti şi aliaţii care să te ajute. Dacă avem încredere în noi, o să vină şi alţii să ne ajute”.
„potenţialul principal al unei localităţi este cel uman”.
Cat de adevarat! Si mai este ceva, ce tine tot de uman: acea randuiala, care nu este nimic altceva decat un cod nescris de reguli mostenite de generatii, un set bine inchegat care asigura viata buna unei comunitati. Asta lipseste in Bistrita, pentru ca din pacate deceniile de comunism au distrus oamenii care purtau acea randuiala. Ea trebui reconstruita, doar ca asta cere timp.
E valabil si pentru satele ardelene. Cu foarte putine exceptii (Viscri e una, dar tare mi-e sa nu fie si acolo doar o poleiala), satul romanesc a pierdut acea randuiala, iar in locul ei nu a ramas decat propria ograda, egoismul si invidia, disparitia comunitatii.
Eu cred că magazinele din centrul bistriței ar trebui să fie magazine normale: farmacie, librărie, cosmetice, tutungerie, mercerie, patiserie, haine, incălțăminte, restaurant, telefonie mobilă, bănci, ceasornicarie, bijuterie, suveniruri, artizanat, anticariat, birou de turism, lactate, băcănie, croitorie, optică etc.
Nu transformati centrul Bistritei intr-un Disneyland, intr-un parc de distracții, intr-un oraş „fals”.
Exact, cum probabil era pe vremuri, ateliere si pravalii inscrise in diverse bresle. Si ar mai merge ceva: un hotel. Cred ca ar avea succes o investitie in revitalizarea hotelului din cladirea fostei judecatorii, un hotel cochet si mic.
Bistrita nu poate si nici nu trebuie sa semene cu Sibiul sau cu Brasovul. Cum ar fi daca toate orasele ar semana intre ele? Parculetul din Piata Centrala din Bistrita cu Biserica Evanghelica in centru, confera nota de personalitate si identitate a orasului. Evident, nu trebuie inghesuite tarabe in jurul Bisericii Evanghelice. De aceea, la Bistrita Piata Centrala trebuie tratata ca parte integranta a unei zone mai extinse, cu includerea Pietonalului Liviu Rebreanu si a Axei Artelor, fapt pentru care activitatile ar trebui repartizate armonios pe aceste coordonate. Astfel, functiile comerciale ar putea fi distribuite pe Pietonal si in Piata Mica, iar functiile culturale in Piata Culturii si pe Axa Artelor, inclusiv si in Sala Omnia, care ar trebui reabilitata si redata circuitului cultural. Functia de baza a Pietei Centrale ar trebui sa fie cea turistica, avand ca piesa principala Biserica Evanghelica, dar si prin peisagistica peluzelor inierbate, si arborilor ornamentali care pot sa confere mai multa diversitate zonei , oferind astfel si functia de odihna si relaxare.
Edilul vrea sa taie toti copacii si sa mute biserica , sa faca in fata primariei o scena sa cuvante multimii?