Apa care curge la robinete în Bistrița-Năsăud provine în cea mai mare parte din râuri de suprafață, acesta fiind motivul pentru care numai la Bistrița, 178 de analize au fost neconforme/parametru, se arată în raportul publicat de Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud.
DSP a măsurat, în 2021, nouă depășiri în cazul Escherichia coli (E.coli), șapte în cazul enterococci, trei pentru aluminiu, 67 în cazul clorului rezidual liber la capăt de reţea, 23 pentru clostridium perfringens, 53 pentru bacterii coliforme și 16 privind turbiditatea.
Zona Bistrița 1 cuprinde localitățile: Bistrița, Unirea, Sigmir, Viișoara, Sărata, Sărățel, Herina, Galații Bistriței, Tonciu, Dipșa, Albeștii Bistriței, Viile Tecii, Teaca, Crainimăt, Șieu Măgheruș, Chintelnic, Chiraleș, Coasta, Șieu Odorhei, Șintereag, Șieu Sfântu, Nimigea de Sus, Nimigea de Jos, Mocod, Mintiu, Florești, Mogoșeni, Tăure, Cociu, Lechința, Vermeș, Matei, Corvinești, Feleac, Nușeni, Beudiu, Vița, Rusu de Sus, Malin, Blăjenii de Sus, Blăjenii de Jos, Caila, Dumitra, Cepari, Tărpiu, Țigău, Sâniacob, Șieu Cristur, Șirioara, Bretea, Agrișu de Sus, Agrișu de Jos, Arcalia, Orheiu Bistriței, Jelna, Budacu de Jos, Buduș, Simionești, Monariu, alimentarea făcându-se din râul Bistrița (suprafață), volum de apă distribuit mc/zi: 31251, populația aprovizionată: 112351, ceea ce reprezintă 84,62% din populația totală.
Analizele efectuate de Direcția de Sănătate Publică arată următoarele:
Zona Bistrița 2 -localitățile Anieș, Maieru și Rodna, alimentarea cu apă se face din râul Anieș și pârâul Blidireasa (suprafață). Volum de apă distribuit mc/zi: 1002. Populația aprovizionată: 8329; procent 58.09%.
Zona Bistrița 3 – localitățile Beclean, Coldău, Figa, Rusu de Jos, Braniştea, Măluţ, Chiuza, Săsarm, Piatra, Uriu, Cristeştii Ciceului, Ilişua, Reteag, Ciceu Giurgești, Negrilești, Căianu Mic, Căianu Mare, Baţa şi Ciceu Mihăieşti, alimentarea se face din râul Someșul Mare (suprafață). Volum de apă distribuit mc/zi: 4470
Populația aprovizionată: 21744; procent 75,68%.
Zona Bistrița 4 – localități incluse: Năsăud, Feldru, Nepos, Rebrișoara, Salva, alimentarea se face din râul Rebra (suprafață). Volum de apă distribuit mc/zi: 2803, populația aprovizionată: 15203; 60,32%.
Zona Bistrița 5 – localități incluse: Sângeorz- Băi, sursă de apă: 14 puţuri forate (profunzime), volum de apă distribuit mc/zi: 1235, populația aprovizionată: 8028; procent 68,31%.
Zona Bistrița 6 – localități incluse: Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Tiha Bârgăului,
Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului, Livezile, Dorolea, Valea Poienii, sursa de apă râul Bistrița (suprafață), volum de apă distribuit mc/zi: 1380, populația aprovizionată: 11565; 53,79% din populația totală.
Zona Bistrița 7 – localități incluse: Satu Nou, Pietriș, Ghinda, Bistrița. Sursa de apă: pârâul Geamănu, 2 drenuri în zona Geamănu, 2 drenuri în zona Caldu și 10 izvoare subterane în zona Cușma (mixtă). Volum de apă distribuit mc/zi: 2062. Populația aprovizionată: 2619; procent 78,32% din populația totală.
Zona Bistrița 8 – localități incluse: Telciu, Telcișor. Sursă de apă Izvorul Rece pe Valea Seacă (profunzime)
Volum de apă distribuit mc/zi: 1561, populația aprovizionată: 5600; procent 93,70% din populația totală
Mai sunt și 16 zone mici de aprovizionare din care sunt alimentați 13807 de oameni, adică 4,21% din populație. Volum total de apă distribuit mc/an: 604440: Ilva Mică din pârâul Strâmba (baraj), Leșu din pârâul Leșcior (dren), Leșu din râul Rebra (dren), Romuli din pârâul Repedea (baraj), Șieu din pârâul Izvorul Cald (baraj)
De asemenea, mai sunt 256 de unități publice în care apa potabilă este distribuită prin sistemele publice/private de aprovizionare, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate mai mica de 10 mc/zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane, și pentru care DSP Bistrița-Năsăud a efectuat monitorizarea calității apei potabile.
În 2021, a fost supravegheată calitatea apei din 19 fântâni publice și 16 izvoare captate.
În urma analizelor, DSP a interzis să se bea apă din 6 izvoare, fiind informate primăriile să afișeze înscrisul „apa nu este bună de băut”, la fântânile/ izvoarele captate cu apă necorespunzătoare.
Raportul privind calitatea apei în 2021 îl puteți citi AICI.
Ziua Mondială a Apei care se va sărbători în 22 martie, aduce “la suprafață“, “la lumină”, apele subterane: Să facem invizibilul vizibil!
Publicul va fi informat despre apele subterane pentru a înțelege importanța lor în viața prezentă, cât și în cea a generațiilor viitoare.
Apele subterane, “resursele ascunse” ale planetei.
Apele subterane constituie cel mai mare rezervor de apă dulce din lume, reprezentând mai mult de 97% din toate rezervele de ape dulci disponibile pe glob (excluzând gheţarii și calotele glaciare). Restul de 3% este alcătuit în principal din apele de suprafaţă (lacuri, râuri, mlaștini) și umiditatea solului.
Apa subterană constituie o importantă resursă pentru alimentarea cu apă a populației, industrie (ex. ape de răcire) și agricultură (irigaţii).
Apele subterane trebuie privite nu numai ca un rezervor de alimentare cu apă, ci trebuie protejate pentru valoarea lor de mediu, deoarece joacă un rol esenţial în ciclul hidrologic și sunt vitale pentru menţinerea zonelor umede și a curgerii în râuri, acţionând ca un rezervor tampon în perioadele secetoase. Ele furnizează curgerea de bază (apa care realimentează râurile pe tot parcursul anului) pentru sistemele de ape de suprafaţă.
Datele furnizate sunt binevenite.
Sunt foarte convins ca mult mai multe depasiri de impuritati,bacterii etc sunt in transportate de la o ora la alta de CANALUL IMPUTIT al raului B-ta care dintr-un CORP VIU de apa a devenit demult un canal transportor de mizerii din amonte dar si local.
Astfel in 2012 colegii pescari am descoperit 19 canale ilegale de scurgeri direct de la imobilele de pe maluri.
Turbiditatea crescuta tot la doua-trei zile se datoreaza si BALASTIEREI de la Livezile care isi spala produsele , dar si de la lacul vechi din spatele cascadei istorice si care este plin ochi cu namoale in straturi adanci de 3-4m.
Nimeni nu a facut atata caz si plangeri peste 100 decat mine si colegii mei fiind transmise toate acestea Prefectilor si Institutiilor de Mediu dar si la televiziuni.
Au fost facute adunari publice si doua mitinguri in fata Prefecturii cu 300 de pescari.
Nimic nu s-a miscat si nu s-a rezolvat in urma acestor sesizari.
Pofta Buna la apa !!!
Stat ESUAT !
Cel mai grav lucru este deversarea dejectiilor direct în albia rîurilor. Mai multă fermitate in aplicarea legii împotriva poluatorilor. Totusi există si exemple de bune practici in păstrarea calitătii apelor :
Vezi: https://www.facebook.com/CompaniaApaSomes/posts/1431508447035158
Apa reprezintă un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale din biosferă. Cu toate că apa ocupă 71% din suprafața totală a planetei, 96,5 % se regăsește sub forma apei sărate în mări, oceane și lacuri sărate și doar 3,5% constituie apa dulce regăsită în apele de suprafață, apele de adâncime, ghețari și calote glaciare. De aceea buna gospodărire a apelor prezintă o importanţă deosebită în condiţiile în care la nivel global apa reprezintă o sursă limitată, fiind considerată un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat. La nivelul Uniunii Europene au fost elaborate directive prin care se stabileşte cadrul de acţiune în domeniul gospodăririi durabile a apei.
La noi in ţară atribuţiile de monitorizare a calităţii apelor, legate de gradul de poluare,
revine Autorităţii Naţionale ,,Apele Române”, monitorizarea calităţii apei potabile din surse de suprafaţă şi subterane fiind în sarcina Autorităţii de Sănătate Publică cu structurile sale teritoriale.
Resursele de apă ale judeţului Bistrita-Năsăud sunt reprezentate prin ape subterane şi
ape de suprafaţă (râuri şi lacuri) care fac parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa.
Apa potabila provine de regulă din cursul superior al apelor de suprafată deoarece este sursa cea mai usor accesibilă, care permite preluarea de cantitati mari de apă, chiar dacă debitul prezintă unele variatii sezoniere.
De asemenea apele subterane sunt o sursă importantă de apă potabilă deoarece, spre deosebire de apele de suprafată, acestea sunt de regulă mai putin sau deloc poluate si pot fi potabilizate cu masuri minime, uneori doar cu dezinfectie sau fara vreo altă prelucrare.
Indiferent de sursa de provenientă (de suprafată sau subterană) , însusirile fizico-chimice ale apei potabile trebuie să confere acesteia urmatoarele proprietăţi organoleptice:
incoloră – limpede, adică fără substanţe de natură organică sau anorganică în suspensie;
inodoră – fără miros, dovada absenţei substanţelor organice în descompunere, cu degajare de hidrogen sulfurat;
insipidă – fără gust, (eventual specific): gust sărat indică prezenţa unui surplus de săruri minerale.