Elevii din Bistrița care nu au dispozitive mobile cu care să facă cursuri online ar putea să le primească de la Primăria Bistrița. Cel puțin așa doresc doi consilieri locali, Ioan Peteleu (PNL) și Teodor Mârza (PER).
Ioan Peteleu i s-a adresat direct primarului Ovidiu Crețu la secțiunea de interpelări din deschiderea ședinței Consiliului Local.
”Cred că în situația în care ne aflăm și așa cum se mișcă lucrurile este necesar ca dumneavoastră și executivul să revizuiți bugetul pe 2020 cel târziu luna viitoare, să vedeți ce și cât se poate face din ce v-ați propus în acest an pentru că lumea se va schimba după această criză. Este clar nevoie de susținerea elevilor în procesul de învățământ care se va desfășura online cu echipamentele necesare ca să poată intra în sistemele online de predare. Și aici mă refer la achiziția de către municipiul Bistrița de tablete necesare în procesul de instruire a elevilor. Sunt echipamente la prețuri convenabile pe piață care se pot achiziționa și trebuie puse la dispoziția elevilor care nu își permit să achiziționeze un asemenea dispozitiv”, a spus Ioan Peteleu.
Și Teodor Mârza (PER) a propus ca Primăria Bistrița să susțină elevii să-și poată procura dispozitive pe care să se conecteze.
”Aș sugera și o sursă. Cornul și laptele care nu s-au mai acordat lunile acestea. Poate de acolo de poate finanța cumpărarea de tablete pentru toți copiii sau măcar pentru cei care nu au posibilități”, a transmis el.
Primarul Ovidiu Crețu nu a dorit să dea un răspuns solicitării celor doi.
”Solicit compartimentului pregătire documente să-mi prezinte săptămâna viitoare extras din procesul verbal referitoare la intervențiile la acest punct”, a răspuns primarul Ovidiu Crețu.
Inspectorul școlar general Mihai Mureșan a declarat, într-un interviu acordat Timp Online, că în prezent nu există informații precise referitoare la numărul de elevi care nu au dispozitive pe care să se conecteze.
”Dacă luăm în considerare toate unitățile de învățământ, inclusiv grădinițele, din totalul de 288 de unități de învățământ, 225 au internet, iar 63 nu au. Activități online desfășoară 242 dintre ele, iar 46, nu. Ca număr de elevi implicați în acest mod de a desfășura cursuril online, aș putea să vă spun că 42.628 sunt beneficiari (informațiile fiind adunate din teren la începutul lunii aprilie – n.r.) ai acestor tipuri de cursuri, iar 8.900, nu. Acestea sunt date sintetizate pe baza rapoartelor date de directorii unităților de învățământ, dar trebuie să le punem oarecum sub semnul întrebării întrucât nimeni nu a făcut un inventar real cu privire la tipurile de aparate IT pe care elevii din județ le au. Dacă am elimina copiii de vârstă preșcolară, din totalul celorlalți elevi de ciclu primar, gimnazial, liceal sau postliceal, un număr de 36.567 de elevi participă la aceste cursuri, iar 7.324 nu au posibilitatea să urmărească cursurile online”, a spus inspectorul școlar general Mihai Mureșan.
Bineînțeles că primarul nu dorește să răspundă. El face numai ce dorește ca de obicei, răspunde numai unde îi convine în rest după modelul struțului bagă ca pu’la cutie. De tot rahatu!!!
Din banii de corn si lapte cumperi 50 de tablete, in Bistrita sunt 13.000 de elevi.
Cum dracu”a ajuns si Marza asta in Consiliul Local, nu-mi dau seama, ca numai prostii debiteaza. Habar n-are despre ce vorbeste!
E dupa chipul si asemanarea lui Toniuc care-l ghidoneaza.
Scolile tin de Ministerul Educatiei, sa le cumpere guvernul tablete ca a luat destule credite in 6 luni. Unde sunt banii?
Primaria modernizeaza 7 scoli in Bistrita, se preocupa la maxim de infrastructura scolara din Bistrita.
Primaria trebuie sa faca si strazi, iluminat public, alte si alte investitii cu banii publici, nu sa preia obligatiile guvernului.
Sa vedem internet si pe strada Valea Scurtă, din Bistrița, apoi facem si lectii online. Curent am pus pe banii noștri, gaz idem, apa si canal vom avea tot pe banii nostri…. Primăria Bistrița are alte priorități
România nu are nevoie de inamici, facem bine toată treaba singuri. Cât alte țări se dezvoltă, noi suntem ocupați să ne dăm reciproc în cap, să demonstrăm că suntem mai buni ca alți cetățeni români, fie ei sași, unguri, romi, moldoveni, regățeni, mitici etc. După care ne întoarcem la șters la fund occidentalii. Din cauza asta stăm pe loc, nu doar că nu tragem în aceeași direcție, dar avem o satisfacție bolnavă în a trage jos vecinul.
De banii pentru,, Zlele Bistriței „,,, Toamna Bistrițeană” ce ziceți? Oricum nu se vor mai putea ține. Asta e clar. Banii mulți alocați pentru ele să meargă unde e nevoie.
Teodor Mârza are o logică bună. După cum spui dacă sunt 13.000 de elevi x 2 lei /zi corn și lapte x 5 zile /săptămâna x 4 săptămâni = aproximativ 500 000 lei, adică peste 100 000 euro numai într-o lună, deja se fac două, imediat 3 luni. Ar ajunge 300 000 euro pt tablete? Dacă nu unde ajung banii pentru corn și lapte, sau 1 an jumate când nu s-a dat. Poate ne spune Consiliul județean, pentru că finanțarea e prin ei.
Excursiile pentru ski în Austria de unde crezi ca au fost platite?
Nu, nu le spuneți să ajute copii că ia foc primarul. Mai bine cumpără niște struți decât să ajute oamenii, sau poate mai dă la cultură că de acolo se pot manevra.
N-ar fi rău ca și familia Sigartău (familia lui Robert Sigartău PNL) cea mai bogată familie din județ să doneze unor copii săraci tablete sau laptopuri ca să-și poată face lecțiile online. Așa ar fi frumos ca și bogații să fie solidari cu noi ! Și doamna de la PNL cea cu 16 case, 16 terenuri ar trebui să fie solidară cu copiii aflați în dificultate.
Nu o sa vezi asa ceva de la Robi Roberto. :). Ei au zis oamenilor ca daca nu pot plati ratele pe perioada starii de urgenta sa duca masinile sa le lase la ei, dar de la stat ei iau bani cu costuri zero. Poate unii sunt dezamagiti pentru ca au avut alte asteptari. Eu nu sunt dezamagit si nici surprins.
O sursa foarte buna si sigura ar fi din banii de rachete, bani din care ar putea cumpara cate un laptop super performant pentru fiecare copil din tara.
Au tupeul sa spuna ca din cauza pandemiei nu putem cumpara anul asta rachete? Cu atat mai mult cu cat noi suntem printre putinii care au acceptat sa cheltuiasca 2% din PIB pentru aparare.