De ce vrea Vitalia majorarea tarifelor. Explicaţiile lui Ştefan Sîngeorzan

Conflictul între Vitalia pe de-o parte, respectiv autorităţile locale şi judeţene pe de altă parte, a ajuns într-un punct fierbinte. În timp ce primarii anunţă unul câte unul că nu vor mărirea tarifelor, directorul administrativ al companiei, Ştefan Sîngeorzan, explică într-un interviu acordat Timp Online de ce s-a ajuns în această situaţie.

Domnule director, de ce s-a ajuns în această fază tensionată?

Ne confruntăm cu patru mari situaţii deosebite, greutăţi. Una este faptul că am preluat o infrastructură inadecvată, ca să nu spun mai mult. Staţiile noastre de transfer din Sîngeorz-Băi, Năsăud, Beclean şi Bistriţa au fost inoperabile. Nu puteam urca cu maşinile. A trebuit să intervenim ca să facem un unghi de pantă mai bun ca să putem urca cu maşinile. În plus, nu putem urca cu toate maşinile şi nici bascula în containere pentru că lovim în acoperiş şi atunci, în loc să descărcăm la Sîngeorz-Băi şi Beclean, ne deplasăm cu unele maşini până la Tărpiu. Apoi, presele care lucrează acolo sunt de capacitate mică. În loc să fie timpul de presare 10 minute cât e normal, ajunge la un container la aproape o oră, ceea ce înseamnă consum de combustibil mai mare, consum de timp şi cheltuieli în final.

A doua problemă este redevenţa foarte mare pe care Vitalia trebuie să o plătească Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deşeuri şi penalităţile de 1% pe zi dacă nu am plătit redevenţa în 100 de zile. Nu mai ştiu contracte cu aşa penalitate să existe.

În al treilea rând, avem sub contract 170.873 de locuitori. Asta înseamnă 53% din populaţia judeţului care era prevăzută în recensământ şi scrisă în Caietul de sarcini. Vitalia, când a făcut aceste preţuri, de 1,81 de lei în rural şi 3,55 lei în urban, a ţinut cont de numărul populaţiei. Observăm însă că nu suntem mai mulţi de 210.000-220.000 de locuitori în judeţ, ceilalţi fiind plecaţi din ţară sau din lumea asta. Sunt nişte cifre statistice care nu sunt reale.

A patra problemă este aceea că plătitori sunt sub 60% dintre cei care au încheiat contracte cu noi, adică sub 100.000 de persoane fizice. Am început în mediul rural să nu mai ridicăm gunoiul de la cei care nu au plătit deşeurile. Şoferii au liste şi ridică numai de la cei care plătesc, şi mă refer la pubelele de 120 de litri. Fiecare om care a încheiat un contract a primit o astfel de pubelă şi nu e normal să fie pe lângă drum saci, butoaie şi găleţi şi alte grămezi de deşeuri şi numai pubele de 120 de litri.

Problema cea mai mare este în mediul urban. Avem asociaţii de locatari care nu au plătit niciodată gunoiul, iar noi ridicăm gunoiul fiindcă în containere semiîngropate pun gunoiul şi oameni care au plătit. Când nu ai bani, nu poate fi îmbunătăţită infrastructura, nu pot fi întreţinute maşinile aşa cum ar trebui, nu putem plăti oamenii. Se întârzie plata salariilor, a tichetelor de masă pentru că noi avem de încasat 2,131 milioane de lei de la utilizatori, instituţii publice, agenţi economici, persoane fizice. Avem şi vreo cinci primării care nu au plătit pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie în baza acordului pe care l-au semnat cu noi pentru că nu încheiasem încă acele contracte individuale. Timp de trei luni au plătit primăriile.

Acestea sunt motivele pentru care Vitalia a cerut majorarea tarifelor?

Da. Mai întâi vreau să vă spun că Vitalia a cerut Consiliului Concurenţei, ANRSC şi ADI Deşeuri să ne ajute să putem echilibra cât de cât veniturile şi cheltuielile. Vitalia are contract pe opt ani cu ADI Deşeuri, iar potrivit acestui contract nu poate face un profit mai mare de 5%, indiferent de cât ar fi de eficientă şi ar munci. Profitul maxim pe an e de 5%. Sigur că nu s-a luat în calcul că vom ajunge la acest profit în primii ani. În schimb, dacă suntem pe un minus mare (pierderile fiind deja de peste 1,5 milioane de euro – n.r.), atunci trebuie găsită soluţia să echilibrăm lucrurile în aşa fel încât pierderea să fie cât mai mică. Cred că nici statul român nu vrea să intre în faliment o societate care, în prezent, are peste 500 de angajaţi dintre care 182 în Bistriţa-Năsăud.

În contractul despre care vorbiţi scrie cumva că Vitalia are dreptul să ceară scumpirea tarifelor?

Are dreptul să ceară echilibrarea situaţiei economice, lucru care se poate face în două feluri: scăzând cheltuielile sau mărind veniturile. Cheltuielile noastre cele mai mari rezultă din plata redevenţei către ADI Deşeuri. Vitalia a plătit până acum 1,8 milioane de lei către ADI, bani care, în final, ar trebui să se regăsească în îmbunătăţirea proiectului care a plecat la drum aşa cum a plecat, cu stângul. UE a acordat 48 de milioane de euro undeva prin 2007. Anumite lucruri erau prevăzute în Caietul de sarcini şi cu totul altceva s-a făcut ulterior. În Caietul de sarcini iniţial nu erau containere semiîngropate, ADI Deşeuri trebuia să aibă în dotare 48 de maşini de colectare şi transport noi aşa cum sunt în alte judeţe care urmează să implementeze proiecte asemănătoare, iar la noi nu există.

Cei care au implementat proiectul au tot modificat datele din Caietul de sarcini ca să iasă într-un avantaj financiar. Nu acuz pe nimeni, dar ştiu proiectul de la bun început şi ce a rezultat. Proiectul din Bistriţa-Năsăud e unic în ţară şi mă refer la existenţa acestor containere semiîngropate şi la modul de derulare a proiectului. Sunt foarte puţine sisteme similare în Europa. Mai sunt în Letonia, Estonia, Lituania şi în Portugalia. Vitalia e un partener al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deşeuri care e formată din cele 62 de primării plus CJ. Ca să se majoreze tarifele, e nevoie de o decizie a acestei ADI, e nevoie de 43 de voturi „pentru” adică de două treimi din cei 63 de membri. Noi nu am luat în calcul majorarea tarifelor mai devreme de un an de zile.

Cum se pot majora tarifele?

Procedura de majorare a tarifelor este următoarea: primarii merg în Consiliul Local cu un proiect de hotărâre, cer o Hotărâre de CL care îi mandatează să voteze „pentru” sau „împotrivă”, vin în AGA şi votează cum au fost mandataţi de consiile locale. Dacă sunt 43 de voturi „pentru” se majorează tarifele, dacă nu, se merge în instanţă care va constata dacă e justificată sau nu cererea de mărire de tarife.

Ştiţi care e contraargumentul: Vitalia a câştigat o licitaţie la care a mers cu nişte preţuri foarte mici ştiind cum stau lucrurile. Acum sună cumva a forţare de mână. 

Nu ştia cum stau lucrurile în privinţa accesului în staţiile de transfer şi nici a numărului populaţiei. Vitalia nu ar cere nicio mărire de tarif dacă ar fi în realitate cei 317.000 de plătitori trecuţi în Caietul de sarcini, dacă şi cantitatea de deşeuri trecută în Caietul de sarcini produsă de agenţii economici ar fi şi în realitate, dacă cele 1046 de tone de reciclabile pe lună trecute în Caietul de sarcini s-ar regăsi şi în fapt – nu se găseşte nici 10% – toate acestea fiind lucruri luate de bune de către companie. În plus, doar jumătate dintre agenţii economici au încheiat contracte cu noi, iar ceilalţi duc mulţi deşeurile lângă malurile râurilor.

Credeţi că vor fi de acord primarii cu majorarea tarifelor într-un an preelectoral?

Din păcate, ne-am început activitatea într-un an electoral cînd erau alegeri prezidenţiale. A trebuit să ridicăm gunoiul de la toată lumea. Acum noi înţelegem poziţia primarilor din punct de vedere politic, dar sunt şi primari care înţeleg că, pentru a avea un judeţ curat, va trebui să le explicăm, cetăţenilor că preţul pe care îl propunem, de 2,95 de lei în mediul rural e sub preţurile practicate de primării înainte de licitaţia noastră şi mult sub preţurile sub 4,75 de lei cât oferea cel de pe locul doi la licitaţie, iar 6,85 de lei în mediul urban e sub 7,50 de lei cât avea cel de pe locul doi în licitaţie şi sub 9 lei cât avea Urbana. La Cluj, preţul a fost iniţial 6,5 lei pe locuitor, iar faptul că ei trebuie să ducă gunoiul la Oradea ridică preţul la 9 lei/locuitor în Cluj.

Notă: În partea a doua a interviului veţi afla ce soluţii are Vitalia pentru ieşirea din acest impas