Debitul Someșului Mare care izvorăște din Munții Rodnei este în scădere dramatică din cauza secetei prelungite. La fel se întâmplă și în cazul altor râuri care tranzitează județul, dar există totuși o veste bună: în lacul de acumulare de la Colibița, gradul de umplere este aproape de 100%.
”Suntem într-o perioadă de secetă. Precipitațiile sunt din ce în ce mai puține cantitativ. Chiar dacă, la un moment dat, ele au caracter torențial, nu refac debitul necesar râurilor. Perioada de sectă va continua. Eu consider că, în aceste momente, trebuie să fim responsabili, să conștientizăm faptul că orice risipă trebuie evitată. Risipă facem toți, poate nu suntem atenți la consum cu atât mai mult cu cât în perioada de vară potențialul de lipsă de apă există. Nu suntem în situația ca habitatele acvatice să fie în pericol, dar suntem mult sub debitul mutianual. 2022 este un an secetos și probabil va fi unul dintre cei mai secetoși ani. Ne situăm într-un palier cu temperaturi diurne foarte ridicate. În județ nu au secat lacuri, însă debitul râului Someșul Mare a scăzut. Anul trecut era la 51 mc/s în medie, iar acum suntem undeva sub 10 mc/s. Și râul Șieu are debitul scăzut, Dipșa, la fel. Sălăuța arată relativ bine, dar e în scădere. Prognoza arată că, începând de joi, vor fi niște precipitații, dar care nu vor fi însemnate cantitativ ca să ne răcorim sau să spunem că se rezolvă situația”, a declarat Doru Hășmășan, șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor.
Există totuși și o veste bună. În acumularea Colibița este apă suficientă.
”La Colibița suntem la un grad de umplere de 96%. Evacuăm controlat prin centrala hidroelectrică, avem un program etapizat în cursul fiecărei zile. Am evacuat chiar și de trei ori pe zi, dimineața, la amiază și seara. În aceste condiții pe râul Bistrița și implicit la priza municipiului Bistrița nu sunt probleme de asigurarea alimentării cu apă”, spus Doru Hășmășan.
Deci cădem de acord că suprafață împădurită, calitatea și cantitatea pădurilor este direct proporțională cu cantitatea de apă reținută în sol după ploile abundente pentru perioadele secetoasă? Că zonele cu multe păduri au parte de precipitații mai multe și mai însemnate cantitativ spre deosebire de cele fără păduri? Că defrișărilor masive se întorc ca un bumerang spre noi toți. Acum cei care se fac părtași la lipsa pădurilor pot să stoarcă banii câștigați din defrișări, curge apă din ei? Cum pun capul pe pernă cei care au ținut drujba în mână sau au condus camioanele, sau au semnat pentru tăiere, sau au tăiat mai mult decât era aprobat, sau au închis ochii la trecerea unor camioane sau vagoane de tren cu lemn tăiat nelegal, sau au promis reimpaduriri și nu s-au mai făcut? Dacă dau banii înapoi cresc peste noapte stejari, barazi, fagi, carpeni, …vechi de sute de ani? Eh….
Între 1944 și 1958 sovieticii au tăiat pădurile din România într-un hal fără de hal. Există poze cu Rodnei fără nici un pic de copaci. A fost un jaf generalizat. E adevărat că pădurile rețin apele pluviale în sol și dau constantă debitelor (prin constanța exurgențelor, adică a izvoarelor), dar nu e asta explicația. Suntem în plină încălzire globală și se îngroașă gluma pe an ce trece. Paradoxal, o să devină mai eficient să locuiești în Dobrogea decât în Transilvania. Acolo e un depozit de apă captivă (acvifer) gigantic, noi avem sub picioare niște apă freatică (fântâni) și sare. Nașpa rău. Ideea e că trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău. Trebuie făcut urgent la nivel de CJ un organism care să identifice soluții preventive (bazine, rețele noi, etc) și să înceapă ACUM lupta împotriva secetei. Nu mă încălzește cu nimic că mi se explică de ce nu avem apă, că știu eu mai bine de ce. Eu vreau să știu de ce nu s-au luat măsuri de încă acum zece ani să nu ajungem în situația asta. A, dar stai! Așa sunt românii. Nu există virus, covidul e o invenție, iar încălzirea globală o gogoriță de-a iluminiștilor ca să pună mâna pe putere!
Stejerel stai linistit că cei ce au ținut drujba in mână au făcut-o pentru o bucată de pâine .Din păcate cei cu banii mulți făcuți din defrișări o duc bine mersi .Până intr-o zi.
Nu conteaza …urmasii dacilor trebe sa aiba ML uri ,Cayenne si directoarele de gatere musai sa aiba botox in mecla si in buci.
Dacă cineva îți dă o mitralieră în mână să ucizi oamenii nevinovați pentru o bucată de pâine știind că cei care îți dau mitraliera câștigă din cantitatea de morți împușcați de tine …te consideri nevinovat? Cei cu drujba sunt tot un fel de mercenarii dar nu au mitralieră ci drujbă.
Sapatul in mare adancime al balastierelor (12-15 metri) a dus la scaderea panzei freatice, rauri cu debit mic si apa putina in fantani. A se vedea in ocaitatile cu balastiere ce apa au in fantani localnicii.
Până prin anul 2000 apăruse o nouă categorie de oameni. Râdeam cam toți de ce vorbeau ei. O ardeau cu mediul. Erau ecologiștii (nu neapărat aia din partide). Ziceau cam ce zice @Stejarul…dar cu alte vorbe, alte cuvinte. Ziceau că e nasol sa tai păduri fără să se planteze la loc copaci. De balastiere mai îndrugau ei alte vorbe (fântâni… pești…ecosisteme… broaște…. șerpi de apă….).
Înțeleg că planeta se încălzește în fiecare an….dar parcă totuși se cam leagă treaba cu pădurile care erau și acuma s-au transformat în gipane, vile și mai nou Botox. Da…avem nevoie de mobilier, de lemn de foc, de case….dar la un nivel mai mare (secetă nu e doar in România) se cam simte că omul a pus mâna pe drujbă…dar când a fost vorba de plantat…a fost așa mai subțirel…mai de poze pentru ziare și televizor.
Este secetă…. căldură mare…apa se tot evaporă. Dar la un moment dat se cam „umple cerul” de atâta apă evaporată din râuri/lacuri/mări/oceane. Apa care era bine sa fie reținută de păduri. Hai sa vedem ce ploi or veni când se termină cu căldura asta. Că nu rămâne toată in cer. Poate cade uniform…cum s-au evaporat…dar poate nu. Și cum lipsesc păduri care sa „înmagazineze” atâta hăram de apa care s-au evaporat vara asta…poate vine altă jale. Sau poate avem noroc și nu vor fi ploi locale zdravene.
Și când mă gândesc că sunt atâtea instituții care au legătură cu defrișările. Mă gândesc că doar le supraveghează și le ajută să fie legale. Gardă, direcție, comisie, fond, asociație, minister, secretariat, etc, etc. Păi la ce dezastru este le desființăm pe toate planurile și în loc la 100.000 care plimbă harti, tăie panglicii, conduc mașini pentru cumpărături si în stațiuni pentru concedii, încălzesc scaune, etc mai bine punem 10.000 care au grijă de păduri, le împart în păduri de consum și după fiecare exploatare reimpaduresc și parcurile naționale cu arbori seculari și floră și faună sănătoasă. Care au grijă de sănătatea pădurilor și de mărirea suprafeței lor în locurile cu terenuri degradate, expuse desertificate, surpări, alunecărilor. Sunt multe zone în care nu crește nici măcar iarbă bine dar sunt lăsate în seama spinilor și pentru păscut. Iar terenurile pretabile pășunatului sunt transformate în terenuri agricole. Iar terenurile agricole pentru cereale și legume sunt vândute străinilor prin diferite artificii. Iar o altă chestiune… pășunile nu mai sunt ajutate cu arbori mari care să ajute să nu fie pârjolite în perioadele secetoase. Arborii de dimensiuni mari soiuri gen peri , castani, meri , cireși , stejari.
Daca Doru Hasmasag da o prognoza eronata ce mas bucura
Ce vin bun era Pnciu de Odobesti!
Seceta a fost si va mai fi , sa vedem cum o trecem, e greu cu culturile agricole si cu animalele