Marii retaileri au început să preia de la populație recipientele din sticlă, în schimbul cărora dau bonuri valorice pentru cumpărături, iar în perioada următoare vor face același lucru și pentru ambalajele din plastic, a pretins, la Bistrița, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Grațiela Gavrilescu, însă acest lucru nu se întâmplă în orașul nostru.
”Ordonanța 74 a început să fie pusă în operă începând de anul acesta, de la 1 ianuarie. Am spus că vom face un prim pas și cu dorința noastră de a recicla – între paranteze fie spus – iar un mod de acesta să fie garanția de returnare și am spus că primul pas o să fie pentru sticla reutilizată. De aceea, marii retaileri, împreună cu producătorii, și-au făcut un program, un plan, prin care fiecare dintre ei să achiziționeze acele aparate unde noi vom putea să depunem sticlele – deja câțiva dintre ei le-au și montat – primim 0,5 lei pentru fiecare sticlă pe care noi o ducem la retailer, iar bonul pe care îl primim din aparat va fi scăzut din factura de cumpărare. Urmează ca, în perioada următoare – pentru că oricum trebuie să implementăm o directivă europeană pe plastic și dorim să facem pași importanți și pentru colectarea plasticului numit PET – dorim foarte mult ca următorul pas să fie introducerea în acest sistem și a PET-ului de plastic”, a spus Gavrilescu.
Pe 17 iulie 2018 a fost adoptată o OUG 74 care prevedea că, de la 31 martie 2019, se introduce o garanție de 0,5 lei pentru ambalajele reutilizabile. Potrivit OUG 74/2018, începând cu data de 31 martie 2019, magazinele care vând produse în ambalaje reutilizabile – adică acele ambalaje create și puse pe piață special pentru a fi refolosite – vor avea o serie de noi obligații. Mai exact, aceste magazine trebuie: să îl informeze pe client că valoarea fiecărui ambalaj reutilizabil este de 0,5 lei și să evidențieze pe bon această valoare; să preia, la cerere, ambalajele reutilizabile de la client, în regim de garanție; să-i returneze clientului, la cerere, în bază bonului fiscal, 0,5 lei pentru fiecare ambalaj reutilizabil returnat.
OUG 74/2018 nu oferă o lista exhaustivă cu aceste ambalaje pe care să figureze, spre exemplu, sticle, borcane sau butoaie cu diverse gramaje etc. ci îl lasă pe producător să stabilească singur care dintre ele merită refolosite. În plus, ordonanța prevede că producătorul trebuie să scrie pe etichetă dacă ambalajul este reutilizabil, astfel încât să știe și clientul că îl poate returna, contra garanției de 0,5 lei.
Ca să preia ambalajele reutilizabile, în regim de garanție, magazinele ar trebui să aibă spații în care să le depoziteze, iar cele mai multe nu dispun de așa ceva. În plus, aceleași magazine ar trebui să aibă oameni care să se ocupe de preluarea ambalajelor, de trierea lor și de returnarea către producători. În plus, ar fi nevoie că parte dintre angajați să platească garanțiile către clienți. Practic, preluarea ambalajelor ar reprezenta o nouă ramură de activitate de care magazinele ar trebui să se ocupe.
Ținta de returnare a ambalajelor din sticlă este de 80%, potrivit legii. Din toamnă, sistemul garanție depozit ar urma să fie extins și pentru alte tipuri de ambalaje.
În martie 2019, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a anunțat că rețeaua Kaufland își va dota și magazinele din Bistrița cu aparate automate de reciclare pentru trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). Mai întâi, va fi dotat magazinul de pe Bulevardul Independenței și apoi cel de pe Calea Moldovei.
Aparatele sunt tip self-service și răsplătesc clienții care reciclează ambalajele cu o sumă de bani, oferită sub formă de cupon de reducere ce poate fi folosit în magazin. Astfel, la fiecare cinci ambalaje depuse, indiferent de tipul lor, aparatul va elibera automat un cupon de discount la achiziționarea unor produse selectate în acest sens.
Gavrilescu a mai anunțat că, în jurul datei de 15 iunie 2019, Guvernul va lansa prima schemă de ajutor de stat prin Administrația Fondului pentru Mediu pentru toți agenții economici care doresc să-și dezvolte o investiție în domeniul reciclării sau care doresc să-și modernizeze instalațiile tehnologice. Suma care poate fi accesată este de 5 milioane de lei.
Realitatea e una si politicienii incompetenti declara altceva
Dar cu sitemul de management integrat al deseurilor de la nivelul judetului nostru, pentru care s-au cheltuit sume astronomice din fondurile europene si contributii locale, pentru colectarea selectiva a deseurilor, cum ramane?
Daca Vitalia nu a fost in stare sa colecteze selectiv deseurile, dupa ce i s-a pus gratis la dispozitie o infrastructura noua, de ce nu s-a mai cautat un alt operator care sa poata?
Pentru ce mai exista ADI DESEURI daca sistemul de management integrat nu functioneaza?
Si ce justificari se gasesc pentru acesti bani aruncati la gunoi, la propriu?