În Bistriţa-Năsăud sunt circa 10.000 de pacienţi cu diabet zaharat de tip doi, boală cauzată, în special, de obezitate. De Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată în 7 aprilie, a cărei temă din acest an e diabetul zaharat, specialiştii ne îndeamnă să avem un stil de viaţă sănătos şi să facem mişcare pentru a preveni obezitatea.
Potrivit studiilor peste 11% din populaţia adultă a României suferă de diabet zaharat, iar 16% dintre români sunt predispuşi la această boală. Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătăţii aceşti oameni sunt încurajaţi să îşi facă vocea auzită.
Timp Online a vrut să afle de la unii dintre ei cu ce probleme se confuntă.
Ana Moldovan: „Eu am aflat că am diabet când mi-am făcut nişte analize. Mi-a crescut foarte mul glicemia, trigliceridele, mi s-a uscat gura. Dacă ţii regim, dacă respecţi ce spun medicii,duci boala, dar trebuie să ţii regim, adică să nu mănânci prea multă pâine, să nu mănânci fasole, mazăre, doar peşte, cartofi nu mulţi. Regimul presupune să mănânci mai multe legume. Trebuie să venim la control la trei luni, avem un carneţel în care trecem glicemiile şi le mai controlăm, luăm insulină sau ce indică doctorul. Cauza acestei boli este stresul. Eu văd că toată lumea e stresată, chiar şi copiii. Trăim într-o ţară foarte zbuciumată”.
Maria Boar: „Am aflat că am diabet pur întâmplător. Am avut nişte probleme cardiace, m-am internat în spital la Cluj şi acolo mi-au găsit nişte valori exorbitante, peste 400. Am şi intrat pe insulină. Având în vedere că eu am probleme cu inima de foarte mult timp, regimul se potriveşte, nu prăjeli, nu grăsimi, nu mâncăruri grele. Şi eu spun că la baza acestei boli e stresul. Eu zic că 90% din cauza apariţiei diabetului e stresul şi 10% vine din urmă, din familie. Eu le recomand celor care nu sunt bolnavi să îşi facă controale măcar o dată pe an, o glicemie nu e scumpă. Ca pacient eu mă simt tratată cu respect. Cred că sistemul de sănătate face pentru noi, într-o oarecare măsură, ceea ce trebuie, dar nu în totalitate pentru că nu le ajung fondurile. De exemplu, analizele se fac complet gratuit în altă parte. La noi trebuie să stai trei luni după o programare sau te duci şi o faci pe bani. La o pensie de 400-500 de lei, să plăteşti 100-200 de lei e mult, dar asta este”.
Nicodim Paşca: „La un control am fost depistat cu diabet. Nu e o boală complicată, e ceea ce mănânci. E o boală domnească, tratată prosteşte. Se spune că e gratuit, dar peste tot încearcă să te taxeze, să te duci să faci analiza cutare, te taxează. Te duci şi îţi dă medicamente gratuit, dar îţi spune că un medicament trebuie să îl plăteşti. Numai la noi se întâmplă aşa. În judeţul Cluj nu se plăteşte, m-am interesat. La noi însă, da. Dacă te trimite să îţi faci analizele, te costă în jur de 90 de lei. Pentru un pensionar este foarte mult. Mai trebuie să stăm pe aici, pe la uşile medicilor de ne săturăm , iar tratamentul nu e de niciun folos. Îmi dă o cutie de Milgama care nu îmi ajunge o lună şi costă 90 de lei, mult. Am luat şi nu îmi foloseşte la nimic, mă dor picioarele. Am luat alt medicament care m-a deranjat la stomac, fac diaree”.
Vasile Valea: „Am descoperit că am diabet în urmă cu cinci ani. E o boală urâcioasă. Îmi dă insulină, mă duc şi îmi cumpăr, tot degeaba. Eu am avut un băiat de 41 de ani care a murit din cauza diabetului. Nu ştiu ce putem face să o prevenim. Eu sunt mai de la ţară şi nu cunosc prea multă medicină. Eu cunosc numai din necazul meu”.
Medicul Ramona Ştefan de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa: „În Bistriţa-Năsăud, datele arată că avem în jur de 10.000 de pacienţi cu diabet zaharat de tip doi. La nivel naţional, un studiu efectuat anul trecut scoate în evidenţă o prevalenţă a bolii în jur de 11,3%. La noi în judeţ, momentan sunt 3% bolnavi de diabet raportat la populaţia de la ultimul recensământ. În mod special putem incrimina în diabetul zaharat de tip doi obezitatea, dar avem şi factorul genetic. Medicamentele, în general, sunt gratuite în programul de diabet. Poate că pacienţii au o uşoară coplată la anumite medicamente, dar în general acestea sunt suportate de stat. Ca să nu ne îmbolnăvim de diabet ar trebui să intervenim din timp în modificarea stilului de viaţă, să adoptăm unul sănătos, să facem mişcare şi să avem o dietă corespunzătoare pentru a preveni obezitatea”.
Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot fi asimptomatice timp de mulţi ani sau chiar decade înainte de a fi diagnosticate. Simptomele pot fi subtile. Creşterea volumului urinar şi senzaţia de sete sunt uşoare la început, agravându-se progresiv pe parcursul săptămânilor sau lunilor. În final, indivizii prezintă oboseală extremă, vedere neclară şi deshidratare. Uneori, în stadiile precoce ale diabetului, glicemia scade anormal de mult, o manifestare denumită hipoglicemie. Diabetul de tip 2 poate apărea la copii şi adolescenţi, însă de obicei debutează la persoane în vârstă de peste 30 de ani şi devine din ce în ce mai frecvent la grupele de vârstă superioare. Aproximativ 15% din persoanele în vârstă de peste 70 de ani au diabet zaharat tip 2. Anumite grupuri rasiale şi culturale au risc crescut de a face diabet tip 2: persoanele de rasă neagră şi de etnie hispanică, care trăiesc în Statele Unite, au un risc de 2-3 ori mai mare decât populaţia generală. De asemenea, diabetul de tip 2 are agregare familială.
Adaugă comentariu