Doina Pană: Am avut privilegiul de a participa la un moment unic

Printre cei 2.000 de invitaţi oficiali care au participat, duminică, la sfinţirea Catedralei Naţionale, s-a numărat şi deputatul Doina Pană, vicepreşedinte al PSD. Parlamentarul a asistat la slujbă în interiorul lăcaşului de cult, în timp ce credincioşii au stat pe esplanada din faţa Catedralei şi au putut urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate.

„O urmăresc de vizavi, de la etajul 8, de peste 4 ani, cum se înalță. Și-a dorit-o regele Carol I, apoi regele Ferdinand. După mai bine de 140 de ani, într-un an unic – Anul Centenarului, avem în sfârșit această realizare unică: Catedrala Mântuirii Neamului! Am avut privilegiul de-a participa la momentul unic: Sfințirea Altarului, în prezența a zeci de mii de români veniți din toată țara. Roma are San Pietro, Parisul Notre Dame. Acum și Bucureștiul are Catedrala Mântuirii Neamului- Simbol Naţional al credinței poporului român!”, a scris Doina Pană pe Facebook.

Dintr-o filmare postată de Doina Pană reiese că stătea în aceeaşi zonă cu premierul Viorica Dăncilă.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au oficiat Slujba de Sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale. La finalul acesteia, a fost citit Actul de sfinţire.

Toţi credincioşii care doresc se vor putea închina în Altar, până joi seara (”Zilele Sfințirii”).

Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne.

După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici “răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul ‘la roşu’, urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din anul 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro prin construcţia la roşu a Catedralei Naţionale.

Catedrala Naţională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni.