”Printre alte 15 legi votate astăzi până la această oră, una are o simbolistică aparte, votul ei fiind unul istoric: ziua de 4 iunie a fost declarată „Ziua Tratatului de la Trianon”. În acest an vom sărbători centenarul de la semnarea tratatului de pace în Palatul Trianon de la Versailles (4 iunie 1920) prin care se recunoștea internațional Unirea Transilvaniei cu România, precum și frontierele dintre Ungaria și România”, spune deputatul PSD Doina Pană.
Ea a menționat: ”A fost inițiativa senatorului PSD Titus Corlățean, depusă în 2019, cu aviz pozitiv de la Guvernul PSD de atunci. Noul aviz, al Guvernului PNL, a fost negativ, votul în comisie al PNL a fost negativ, iar votul final de astăzi al PNL a fost abținere! Asta-i diferența între vorbe și fapte la PNL: mint cu nerușinare că „PSD vinde Ardealul” și votează împotriva legii care consfințește o mare zi din istoria României!”.
Aici detalii despre Tratatul de la Trianon
”DNA-ul pădurilor”
Doina Pană a adăugat: ”Și tot astăzi, în Camera Deputaților (chiar dacă nu este decizională), parlamentarii PSD am votat un proiect de lege important inițiat de USR, pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu: păduri, deșeuri etc, generic numit DNA-ul pădurilor. Chiar dacă până acum toate măsurile împotriva tăierilor ilegale poartă doar semnătura PSD, noi, parlamentarii PSD, salutăm, apreciem și votăm-indiferent de semnătura cui o poartă-orice măsură care conduce la diminuarea tăierilor ilegale de arbori.Ce-a făcut PNL? Guvernul PNL a dat aviz negativ iar parlamentarii PNL s-au abținut la vot! Încă o dovadă: la PNL una sunt vorbele și alta faptele!”.
Mai bine nu se semna nici un tratat!!Macar aveam astazi autostrazi si paduri
Pe câmpurile parlamentare Doina Pană se strofocă ca musca la arat, iar PSD atinge o nouă culme a socialismului în România: Nelu Tătaru muncește de dimineața până seara și să leșină de epuizare Marcel Ciolacu. (Cf. Florin Negruțiu – Republica)
Tel Drum, firma de casă a lui Liviu Dragnea, tocmai a mai câștigat un contract de 23 de milioane de euro pentru întreținerea pe timp de vară a drumurilor din Teleorman. Sigur, firma e în insolvență, dar nu ne încurcăm noi de la atâta lucru când trebuie să salvăm țara de pandemie. (F. N. – Republica)
Verificați cum merge și cum se dezvoltă aplicația http://www.inspectorulpadurii.ro pentru public de când nu o mai blochează nici peneșii nici deneșii patrioți.
În acest an vom sărbători se scrie cu un singur i, doamna profesoară! PSD-ul ne vorbește de Trianon? Jó napot kívánok, Amíg té!
A corectat! Vorba ceea: Vai de profesoara care n-ascultă de elevi.
No binie fa Doina fa, da’ ungurienii cum o votat? Igen vagy nem? Io zhic ca nem. No amu-i binie?
Bună treabă o făcut PSD-ul. E prima dată când Romania recunoaște că Transilvania i-a fost de fapt acordată prin Tratatul de la Trianon. Adunarea de la Alba Iulia a fost doar o un moment și nu cel mai important și nici cel hotărâtor. Mult mai greu a atârnat în balanța negocierilor ocuparea Transilvaniei și a unei părți din Ungaria de către armata română în urma campaniei din 1919. Realitatea e că frontierele se impun prin forța armelor și România a avut norocul ca după înfrângerile din WWI să rămână suficient de coerentă și închegată pentru a reuși să ocupe militar Transilvania la sfârșitul anului 1918 și să-și impună administrația în timpul negocierilor de pace.
Penibil, doamna senator. România devenea o țară multietnică și multiconfesională în 1920, ceea ce era mai puțin obișnuit în fostul Regat al României (caz excepțional fiind situația Dobrogei, dar e important să menționăm și moștenirea evreilor, aromânilor, armenilor, secuilor din Muntenia sau Moldova). O parte dintre orașele din Transilvania erau predominant maghiare și săsești, clădirile – construite de arhitecți maghiari, austrieci, italieni sau germani. Era un fenomen cultural greu de acceptat: istoria Ardealului multietnic nu intra în discursul oficial bucureștean și în noul proiect de țară, simbolizat de primul pasaj al Constituției din 1923: stat național, unitar și indivizibil. Era un vis, era un plan romantic, măreț, dar realitatea demografică, culturală și istorică era diferită. Ardealul este un penitenciar ideologic, istoric, pentru maghiari și români. Maghiarii plîng la nesfîrșit pierderea paradisului inexistent și a Ungariei Mari, în timp ce demografia populației arată o scădere radicală, prognozînd populația maghiară din Transilvania, în 2030, la 950.000 de locuitori. Românii – sau o mare parte dintre ei – trăiesc și acum, după o sută de ani de la Marea Unire, cu trauma atribuită lui Brătianu: ce să facem cu maghiarii în România? Deși Brătianu a primit un răspuns foarte clar de la Alexandru Vaida-Voievod și Iuliu Maniu, din păcate, mentalitatea lui s-a răspîndit și la restul populației datorită lui Ceaușescu, care a transformat problema minorităților în țapul ispășitor, soluția perfectă pentru mușamalizarea oricărei probleme interne sau externe. Nici românii, nici maghiarii nu s-au străduit pentru rezolvarea problemelor istorice. Traumele istorice din trecut, dilema lui Brătianu persistă și a devenit programul, discursul oficial al politicienilor populiști și naționaliști din Ungaria și România; din nefericire, i s-a transmis ca un virus și lui Klaus Iohannis. Ma tem ca doamna senator, in loc sa isi aume multiculturalitatea unui JUmanca, social-democrat pe traditie maghiara si un fauritor al Adunarii de la Alba Iulia, merge pe mana nationalismului ce il leaga pe Bratianu de Ceausescu. Istoria e mai complicata. NU e film de Sergiu Nicolaescu.
Oricum pana la urma PSD nu avea de ales. Din doua declaratii de un cinism absolut Iohannis a otravit atat de mult atmosfera, incat nici un partid politic romanesc nu mai are azi curajul sa voteze vreo lege favorabila minoritatilor nationale. Practic, Iohannis a reușit ca, din punctul de vedere al relației dintre români și maghiari, să fie cel mai toxic președinte de la Iliescu încoace. Vor trece ani de zile de acum înainte până se va putea discuta din nou, la modul firesc despre drepturile minorităților naționale, iar acest lucru i se datorează în mare măsură. Nici un partid politic românesc nu va risca multă vreme de acum înainte să propună teme maghiare, știind că există riscul să fie bălăcărit de la tribuna Cotroceniului. Sigur, se poate vina pe relația cu Budapesta, dar este o scuză de neluat în seamă. Un președinte, trebuie să fie un președinte al tuturor și nu trebuie să-și regleze discursul după cel al lui Orban. Chiar se discuta zilele trecute despre o mai buna reglementare a folosirii limbilor minoritare in justitie. Cred ca putem sa uitam de o asemenea lege: nimeni nu mai risca sa fie mustruluit de la tribuna Cotroceniului. Te miri ca ne mai rabda maghiarii ardeleni.
Minoritățile au aceleași drepturi ca și cetățenii romani! De ce trebuie să aibă mai multe drepturi? Cui nu-i convine e liber să plece! Jo Napot kivanoc!
Aveti Poliția care știe foarte bine cine , cand , de unde si cat lemn se fura din padure !
Aveti Jandarmeria care si ea numără camioanele de lemne ce-i trec pe sub nas !
Aveti Garda Forestieră care veghează ca treaba sa meargă ca unsa !
Aveti Garda de Mediu si Agenția pentru Protecția Mediului care stiu perfect cine poluează , unde si cate zeci de mii de hectare de padure dispar anual !
La ce mama dracului va mai trebuie si Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu ?
Au mai ramas ceva psd-isti de angajat.
Au umplut ministetele, au facut agentii peste agentii, si tot au mai ramas ceva promisiuni.
Eu cred ca de aici ar trebui guvernul sa inceapa vu masurile sa desfiinteze agentiile si regiile fantoma , sa reduca numarul de consilieri personali ai ministrilor,
Ba, pana si primari , viceprimari presedinti cj au consilieri personali. De noapte minti.
Am auzit ca la primarie primarul are vreo 5 din care pensionarii de lux care i au servit interesele, vicele vreo 3 bradea, solcan o papusica de la psd.
Voua nu vii rusine nesimtitilor?
Unde s a mai pomenit asa ceva?
Sper sa platiti, Dumnezeu nu doarme, noi ne scaldam in bezna, strazi de pamant cu utilitati pe bani nostrii , cand ploua suntem sub ape iar noi in loc sa schimbam retelele invechite turnam 4 cm de asfalt ca asa da bine ls prosti.
Sa o credeti voi ca ne mao pacaliti, poate pe cei din Viisoara.
DA , VONSILIERI ADTIA PERSONALI CE NAIBA FAC?
IL CONSILIEAZA PE CRETU SI NICULAIE?
PE CE IAU ASTIA BANI.?
FEREASCA DUMNEZEU CATE EXCROCERII.
DACA AR FI OAMENI ADEVARATI NU AR ACCEPTA ASA CEVA SI AR FACE INVESTITII CUMSE LAUDA NICULAIE MEREU.
După ce in anul 2018, Centenarul Marii Uniri din 1Decembrie, 1918 a fost ratat, Guvernul PSD de atunci a decis să prelungească sărbătoarea Marii Uniri încă doi ani, constatând prea târziu că nu-i mai ajunge timpul, ca să facă pregătirile necesare. Si cu toate astea, nici în 2019 nu s-a făcut nimic, desi, după cum se stie în cursul anului 1919, principala preocupare a diplomaţiei româneşti a fost ratificarea, prin tratatele de pace, a actelor de Unire din 1918. Şeful delegaţiei române la Paris, Ion I.C. Brătianu, întâmpina multe greutăţi ca urmare a faptului că România, ca şi alte ţări mici, fusese trecută în categoria statelor cu interese limitate şi nu era acceptată la elaborarea tratatelor de pace. În acest context, Regina Maria, cu acordul lui Ferdinand decide să plece la Paris pentru a susţine cauza României, în contextul relaţiilor pe care le avea cu lumea occidentală. În urma acestor negocieri România semnase în decembrie, 1919 pacea cu Austria care consfintea unirea Bucovinei precum si pacea cu Bulgaria pentru unirea Dobrogei. Pacea cu Ungaria s-a semnat in palatul Trianon de la Versailles, abia la 4 iunie 1920, din cauza discutiilor interminabile referitoare la granite si la asigurarea drepturilor minoritătilor. Prin acest document sunt confirmate, în mod oficial, granițele României Mari.
Si mai e ceva . În luna mai, 1919 regele Ferdinand I şi regina Maria au făcut o vizită în Transilvania, oprindu-se la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Abrud, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Marea, Oradea. În memoriile sale, Victor Moldovan- un fost partizan al Unirii Transilvaniei cu România, care a deţinut mai multe mandate de parlamentar şi deputat în perioada interbelică, nota urmatoarele: „În ziua de 26 mai 1919, Regele şi Regina, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, fac o vizită la Bistriţa. Sunt primiţi într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi întreg poporul bistriţean în frunte cu prefectul Tripon. Participă şi năsăudenii cu plutonul de grăniceri veteran cu steagul lor ciuruit de gloanţe”. De altfel, in perioada interbelica la Bistrita bulevardul Republicii purta numele Regina Maria, iar Piata Centrala se numea Regele Ferdinand. De aceea, ar fi un semn de normalitate din partea autoritătilor locale ca măcar acum in anul 2020 când pe 4 iunie se implinesc 100 de ani de la semnarea tratatului de pace de la Trianon, si la Bistrita să se revină la denumirile din perioada interbelică pentru bulevardul Republicii si pentru Piata Centrala. Un argument în plus pentru acest demers este si acela că începând din 15 octombrie 2019, la Paris aleea de promenadă de pe malul stâng al Senei, vizavi de Turnul Eiffel, poartă numele Reginei Maria a României, în semn de apreciere față de implicarea reginei în Conferința de Pace de la Paris din anul 1919. Dacă la Paris se poate, de ce nu s-ar putea si la Bistrita?
Este inadmisibil că la mai bine de un secol acei care au făurit România Mare nu au monumente si nu au nici măcar busturi, în multe dintre orașele noastre, inclusiv la Bistrita. In anul 2018 Aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1918 a fost gestionată cu mult amatorism, cu toate că guvernul PSD a infiintat la Ministerul Culturii un Departament pentru Identitate Națională care avea sarcina gestionării acestui program centenar. La Departamentul Identitate Națională s-au făcut angajări pe pile cu persoane incompetente si incapabile să coordoneze proiectele și manifestările dedicate Centenarului. În cadrul Departamentului au fost aduse prin detașare din mediul privat frizeri, vânzători de piese auto, șoferi, barmani și tot felul de persoane care aveau orice, dar în niciun caz experiența necesară pentru a gestiona un eveniment de o asemenea importanță. Amatorismul s-a manifestat si la Bistrita in decembrie 2018, când in loc de un monument al unirii a fost dezvelită statuii lui Petru Rareş în piaţa care îi poartă numele. Cu acest prilej, un individ cu pretentii intelectuale, a facut o afirmatie de-a dreptul halucinantă sustinând că Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri. De asemenea, pe soclul statuii domnitorului moldovean a fost montată o plăcuță cu următoarea inscriptie: „Această lucrare a fost ridicată în anul Centenarului Marii Uniri finanțată prin Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, președinte Emil Radu Moldovan”. Amarorism, prostie sau aroganță ? Sau poate toate la un loc.
Asociatia ActiveWatch isi exprima ingrijorarea cu privire la faptul ca Parlamentul Romaniei a adoptat , miercuri, legea prin care ziua de 4 iunie este declarata Ziua Tratatului de la Trianon. ActiveWatch mai spune ca, din perspectiva calitatii dezbaterii din spatiul public, legea are un potential urias sa starneasca un duel al discursurilor extremiste, incarcate de ura, atat in randul etnicilor romani, cat si in randul celor maghiari. Situatia e cu atat mai grava cu cat ne aflam intr-o perioada pre-electorala, prin urmare exista riscul ca tema nationalista sa devina o tema importanta de dezbatere electorala.
Asociatia mai spune că istoria a demonstrat că singurul rezultat care se poate obtine semanând ostilitate este „fracturarea societatii”.
De aceea, ActiveWatch ii cere presedintelui Klaus Iohannis sa intoarca legea in Parlament si spera ca deputatii si senatorii sa gaseasca o metoda de „a nu mai vota aceasta greseala politica inca o data”.
Istoric și de înaltă ținută discursul ținut cu această ocazie de Kelemen Hunor:
„Pe ordinea de zi de astăzi avem un proiect de lege cu o tematică grea, despre care eu, personal, aș fi vrut, și cred ar fi fost bine, să nu discutăm acum. Expunerea de motive și intervențiile colegilor de până acum m-au convins că o dezbatere rațională despre acest subiect – care sentimental ne plasează pe poziții diferite, diametral opuse – nu este posibilă.
Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru națiunea română a fost o bucurie imensă – și pot să înțeleg acest aspect – pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă.
Această stare de fapt nici unii, nici alții nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri și votând acest proiect de lege. Trecutul este și va rămâne în urma noastră. Desigur, cunosc și eu acea vorbă care spune că nimic nu este mai incert decât trecutul și cu trecutul se poate manipula la nesfârșit viitorul. Și totuși, am convingerea că, în această instituție, în Parlamentul României ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi și de cel de mâine, dacă am căuta și dacă am găsi fapte care ne apropie și nu subiecte, care ne despart. Astfel de fapte se regăsesc în prezent și în viitor, și mai puțin în trecut.
Aici, de la tribuna parlamentului ar trebui să cultivăm și să construim politica speranței; ar trebui să ne preocupe viitorul, perspectiva timpului care poate fi modelat de noi, care va da fiecărui cetățean speranța că ziua de mâine, cu toate aspectele ei, va fi mai bună decât ziua de ieri. Prin acest proiect de lege nu veți schimba nimic în ceea ce privește trecutul, modul de înțelegere al timpului trecut, dar nici nu veți nutri speranța că viitorul apropiat sau mai îndepărtat va fi altfel, mai bun, mai sigur, cu mai puține incertitudini decât ziua de ieri.
Pe de altă parte, majoritatea – în cazul nostru majoritatea românească – este întotdeauna responsabilă de minoritate – în cazul nostru, de minoritatea maghiară din România. Cu Transilvania v-ați îmbogățit și cu noi, cu moștenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condițiile în care trăiește o minoritate, de felul în care se simte pe pământul natal, depinde, în primul și în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această țară este și țara noastră, este și căminul nostru și aici vrem să construim viitorul copiilor noștri.
O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remușcări, niciodată nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenționat situații în care celălalt se simte umilit, ofensat și este batjocorit, stigmatizat așa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România.
Până la urmă se pune întrebarea: ce vreți să demonstrați cu acest proiect? Si cui vreți să demonstrați?
Am citit în expunerea de motive și am auzit și în dezbatere referiri la Ungaria!
Oameni buni, granițele au fost trasate acum mai bine de o sută de ani. Mulți maghiari au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, cum mulți români au ajuns să nu trăiască în interiorul granițelor României. Dar ei, românii, indiferent unde trăiesc, în ce țară, totuși aparțin națiunii române. Si Este firesc acest lucru. Cum este la fel de firesc că maghiarii aparțin națiunii maghiare, indiferent unde trăiesc. Există solidaritate națională, există responsabilitate, dar aceste aspecte nu se îndreaptă împotriva nimănui.
Astăzi lucrurile sunt extrem de clare în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică. Realitatea acestor decenii a demonstrat, de câteva ori, că există atât de multe interese comune în regiune, încât viitorul ar putea fi gândit împreună, ar trebui gândit obligatoriu împreună.
Astăzi degeaba v-aș ruga să respingeți acest proiect de lege absolut inutil și total contraproductiv. Constat că încă nu s-a terminat competiția lansată acum trei săptămâni de președintele Republicii; competiție prin care aveți impresia că, dacă săptămânal veți demonstra că sunteți anti-maghiari, ați rezolvat, automat, toate problemele României.
Astăzi vom primi cu demnitate și acest mesaj al dumneavoastră, așa cum v-ați obișnuit. Vom ști să marcăm în sufletele noastre acest moment și vom argumenta în continuare pentru relații echilibrate între români și maghiari, așa cum am făcut în ultimii 30 de ani. Vom construi politica speranței și credința că și în această parte a Europei, la un moment dat, va domina respectul reciproc în loc de respingere, va domina empatia reciprocă în loc de refuzul permanent și că va veni și acea zi, când vom găsi momentele care pot fi sărbătorite împreună, care ne vor apropia și nu ne vor îndepărta pe unii de alții.”