Inspectorul şef al Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Cluj-Napoca, Istrate Ștețco, a spus în ședința Colegiului Prefectural că efectivele de animale ”au explodat pur și simplu”.
”Avem un număr foarte mare de urși și avem și cea mai mare concentrație de urși din Europa, în zona Dealului Negru. Urșii migrează acum foarte mult în zonele de câmpie, se pare că și iernează acolo, au o deviație de comportament poate și din cauza iernilor ușoare, care nu i-au împins în zona de bârlog să hiberneze, plus că sunt foarte multe culturi care nu se recoltează la timp, rămâne porumb până în februarie. Ursul găsește hrană acolo și rămâne, fiind o specie foarte oportunistă. Distribuția pagubelor produse de mistreț este pe toată raza județului. Am stabilit și o zonă de risc. Adică 13 este efectivul optim dar au fost evaluate 30 de exemplare, deci 17 vor produce pagube și există un risc ridicat. Am stabilit riscul pe fiecare fond. Efectivul la nivelul județului este dublu față de efectivul optim. Avem 1.327, față de efectivul optim de 697. Automat, cotele de recoltă cresc și ele. Toate efectivele de animale sunt într-o creștere foarte mare. Sper să dea derogare ministerul și la urs, altfel vom avea mari probleme și e posibil să facă pagube peste tot”, a menționat Istrate Ștețco.
65% dintre pagubele aduse de animalele sălbatice sunt produse de mistreț, 33% de urs și 2% de lup.
În decursul anului 2014 și până în prezent, pe raza județului Bistrița-Năsăud a fost solicitată constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor pentru un număr de 15 pagube produse de exemplare din speciile urs și lup animalelor domestice, respectiv pentru un număr de 36 pagube produse de exemplare de mistreț și urs culturilor agricole și pomilor fructiferi, după cum urmează: într-un număr de 14 cazuri pentru pagubele produse de urs animalelor domestice, din care 6 dosare de pagube au fost transmise autorității publice pentru protecția mediului pentru acordare de despăgubiri, restul de 8 cazuri de pagube rămânând în sarcina păgubiților, nefiind îndeplinite obligațiile stipulate; o pagubă este produsă de exemplare din specia lup, paguba rămânând în sarcina păgubitului nefiind îndeplinite obligațiile stipulate; un număr de 33 cazuri de pagube produse de mistreț culturilor agricole, din care 2 cazuri de pagube au transmise ministerului pentru acordare de despăgubiri, restul de 31 dosare de pagube rămânând în sarcina păgubiților nefiind îndeplinite obligațiile stipulate; un număr de 3 cazuri de pagube produse de exemplare din specia urs, prejudiciul calculat rămânând în sarcina păgubiților nefiind îndeplinite obligațiile stipulate.
Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic a fost modificată în sensul că este posibilă recoltarea exemplarelor de mistreți masculi tot timpul anului, iar perioada legală de recoltare a exemplarelor de mistreț, femelă și purcel, a fost extinsă de la 5 luni jumătate la 7 luni, mai precis în perioada 1 iunie – 31 ianuarie a anului următor, adică imediat ce încep să producă pagube. Prin aceste modificări, gestionarul are o posibilitate mult mai extinsă și în funcție de situația concretă din teren, pentru a acționa în mod artificial cu arma cu scopul prevenirii pagubelor produse de mistreț, prin extragerea acelor indivizi din populație care frecventează culturile agricole și produc pagube.
În afara perioadei legale de vânare, urmare a unor solicitărilor de recoltare a exemplarelor de mistreţi care produc pagube culturilor agricole a gestionarilor fondurilor cinegetice, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Cluj-Napoca, anterior intrarii in vigoare a modificarilor şi completarilor la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, a aprobat recoltarea a 35 de exemplare de mistreț.
Situația fondurilor cinegetice de pe raza județului, cu analiza zonelor de risc, unde numărul de exemplare de mistreț evaluate, raportat la efectivele optime aprobate, reprezintă un potenţial pericol de producere a pagubelor:
Fondul cinegetic | Suprafata
totală ha |
Suprafața
de pădure ha |
Efectiv
optim mistreț |
Efectiv
evaluat 2015 |
Cota de recoltă 2015 | Zone de risc | |
Nr. | Denumire | ||||||
1 | NEGRILESTI | 16,422 | 4,246 | 17 | 22 | 7 | |
2 | DOBRIC | 11,286 | 2,382 | 13 | 30 | 12 | risc crescut |
3 | AGRIES | 8,394 | 2,751 | 13 | 23 | 8 | |
4 | TARLISUA | 9,988 | 4,184 | 12 | 24 | 9 | risc scazut |
5 | MIRES | 12,538 | 3,915 | 7 | 11 | 4 | |
6 | TIBLES | 15,620 | 4,765 | 12 | 29 | 12 | risc mediu |
7 | BICHIGIU | 9,447 | 4,755 | 14 | 28 | 11 | risc mediu |
8 | FIAD-ROMULI | 17,264 | 12,704 | 68 | 75 | 12 | |
9 | TELCIU | 13,023 | 6,485 | 10 | 33 | 11 | risc mediu |
10 | GERSA | 8,635 | 2,829 | 7 | 19 | 8 | risc scazut |
11 | REBRA | 14,657 | 3,218 | 10 | 13 | 4 | |
12 | PARVA | 12,904 | 9,231 | 15 | 35 | 10 | risc scazut |
13 | CORMAIA | 15,145 | 7,730 | 19 | 43 | 14 | risc mediu |
14 | ANIES | 14,315 | 10,215 | 25 | 56 | 16 | risc mediu |
15 | VALEA MARE | 28,968 | 17,210 | 36 | 46 | 8 | |
16 | ILVA MARE | 12,936 | 3,494 | 10 | 55 | 25 | risc crescut |
17 | LUNCA ILVEI | 11,759 | 8,092 | 27 | 55 | 20 | risc mediu |
18 | LESU | 16,618 | 8,898 | 17 | 28 | 7 | |
19 | NEPOSU | 12,012 | 3,531 | 21 | 26 | 8 | |
20 | MINTIU | 9,390 | 1,614 | 16 | 27 | 10 | |
21 | MAGHERUS | 9,653 | 1,826 | 13 | 80 | 70 | risc crescut |
22 | DUMITRA | 10,589 | 2,144 | 14 | 46 | 20 | risc crescut |
23 | POIENI | 7,645 | 1,442 | 16 | 25 | 9 | |
24 | CUSMA | 13,293 | 2,510 | 17 | 52 | 17 | risc crescut |
25 | TIHUTA | 14,074 | 7,384 | 15 | 39 | 10 | risc mediu |
26 | COLIBITA | 22,043 | 17,323 | 51 | 51 | 8 | |
27 | BUDAC | 13,282 | 7,304 | 59 | 73 | 22 | |
28 | SIMIONESTI | 13,092 | 1,366 | 9 | 36 | 16 | risc crescut |
29 | SIEUT | 13,237 | 1,764 | 11 | 22 | 8 | risc scazut |
30 | TEACA | 8,705 | 1,939 | 12 | 21 | 8 | |
31 | ALBESTI | 10,064 | 2,432 | 27 | 27 | 7 | |
32 | SANIACOB | 9,558 | 2,170 | 11 | 29 | 12 | risc mediu |
33 | FIGA | 7,014 | 1,489 | 11 | 23 | 8 | |
34 | MALIN | 8,190 | 1,168 | 11 | 25 | 10 | risc mediu |
35 | BOZIES | 13,790 | 1,743 | 10 | 25 | 9 | risc mediu |
36 | JIMBOR | 7,011 | 556 | 4 | 11 | 5 | risc scazut |
37 | MATEI | 9,299 | 1,601 | 8 | 23 | 10 | risc mediu |
38 | SANMIHAI | 15,028 | 1,223 | 12 | 19 | 7 | |
39 | MICESTI | 19,999 | 1,642 | 17 | 22 | 6 | |
TOTAL | 496,887 | 181,275 | 697 | 1327 | 478 |
Studiu de caz,Magherus.La mai putin de 12 ha fond ,numarul optim de mistreti ar fi 13 bucati.Daca luam de bune estimarile,numarul lor este de 80!Adica in loc de un mistret/hectar gasim 7 mistreti/hectar!E la mintea cocosului ca sapte mistreti nu se pot hrani de pe un hectar pasune/padure,asa ca ei cauta hrana pe terenurile cultivate,din vecinatatea fondului sau chiar mai indepartate.Cum s-a ajuns aici?Prin populari masive si necontrolate!Administratorul fondului a urmarit profitul maxim(vezi cota de 70 bucati alocata recoltarii)!Cine castiga am vazut,cei care pierd sunt taranii ce vara isi rup spatele la sapa iar toamna fac paza la malai si ziua si noaptea!Nu-i asa ca-i rentabil sa ingrasi mistretii pe munca altora?Asa s-a ajuns in situatia ca zona Sigmir,Caila ,Blajeni si Valea Magherusului (aceasta este suprafata afectata de mistreti,comparati cu cele 12ha ale fondului!!!)sa fie pur si simplu calamitata de porci(aici fac referire si la cei bipezi!)!Iarna si primavara sunt distruse fanatele ,vara si toamna ,culturile.Dar cui ii pasa de asta?Ziceam doar ca e un caz,probabil izolat,fara relevanta si doar din pura intamplare cei pusi si platiti de stat sa vegheze la buna gestionare a acestor fonduri,nu vad ilegalitatea acestor populari facute ,repet,doar in scopul obtinerii profitului maxim.Asta-i treaba cu mistretii,despre ursi sa zica altii!
Ba omule esti baut iarasi asa devreme???? Cum sa aiba un fond de vanatoare 12 hectare! Amu si Stetco ;e cam minteste….la nivelul judetului BN sunt mult mai multe sesizari, oamenii de la Mediu pleaca aproape in fiecare zi la sesizari de pagube!
Ceva smechereli se pun la cale. Iara vindem pielea ursului din padure. Cred ca o explodat numarul de PROSTI si LACOMI din aceasta tara !
Nu cumva problema poate se fie si distrugerile in padure, defrizari, drumuri asfaltate aiurea prin munti si padure pentru camioane cu lemne? Disparitia de spatiu pentru animalele salbatice? Dupa cifrele astea padurile ar trebuie se fie pline de animale, doar sincer in ultimi 20 nu am vazut niciun porc mistret si doar un singur urs acum 15 ani cind nu era padure defrisata asa mult si nu erau drumuri peste tot pentru furat lemne. In loc se protejam habitatul animalelor reducem suprafata de natura pentru profit. Paradox este ca populatia este in descrestere dar cu o pofta de teren tot mai mare. Pe linga toate alea avem foarte multe terenuri agricole nelucrate sau abandonate, tocmai cele de linga sate si alea cumparate linga drumuri nationale pentru speculatie. Doar se mergeti din Bistrita pana in Beclean pe DN17 si vedeti terenuri abandonate in abundenta.
Foarte bine spus d-le, negriciosul asta din Borsa, Stetco isi urmareste interesele, vrea sa vaneze si ultima urma de urs din BN prin supraevaluare! Borsanii astioa nu fura numai lemne cu mai omoara tot ce exista in fondurile de vanatoare! Multa minte a avut si Doina Pana sa-si ia negriciosul consilier!