Efectivele de animale sălbatice ”au explodat”. Ștețco: Apar zone de risc

Inspectorul şef al Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Cluj-Napoca, Istrate Ștețco, a spus în ședința Colegiului Prefectural că efectivele de animale ”au explodat pur și simplu”. 

”Avem un număr foarte mare de urși și avem și cea mai mare concentrație de urși din Europa, în zona Dealului Negru. Urșii migrează acum foarte mult în zonele de câmpie, se pare că și iernează acolo, au o deviație de comportament poate și din cauza iernilor ușoare, care nu i-au împins în zona de bârlog să hiberneze, plus că sunt foarte multe culturi care nu se recoltează la timp, rămâne porumb până în februarie. Ursul găsește hrană acolo și rămâne, fiind o specie foarte oportunistă. Distribuția pagubelor produse de mistreț este pe toată raza județului. Am stabilit și o zonă de risc. Adică 13 este efectivul optim dar au fost evaluate 30 de exemplare, deci 17 vor produce pagube și există un risc ridicat. Am stabilit riscul pe fiecare fond. Efectivul la nivelul județului este dublu față de efectivul optim. Avem 1.327, față de efectivul optim de 697. Automat, cotele de recoltă cresc și ele. Toate efectivele de animale sunt într-o creștere foarte mare. Sper să dea derogare ministerul și la urs, altfel vom avea mari probleme și e posibil să facă pagube peste tot”, a menționat Istrate Ștețco.

65% dintre pagubele aduse de animalele sălbatice sunt produse de mistreț, 33% de urs și 2% de lup.

În decursul anului 2014 și până în prezent, pe raza județului Bistrița-Năsăud a fost solicitată constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor pentru un număr de 15 pagube produse de exemplare din speciile urs și lup animalelor domestice, respectiv pentru un număr de 36 pagube produse de exemplare de mistreț și urs culturilor agricole și pomilor fructiferi, după cum urmează: într-un număr de 14 cazuri pentru pagubele produse de urs animalelor domestice, din care 6 dosare de pagube au fost transmise autorității publice pentru protecția mediului pentru acordare de despăgubiri, restul de 8 cazuri de pagube rămânând în sarcina păgubiților, nefiind îndeplinite obligațiile stipulate; o pagubă este produsă de exemplare din specia lup, paguba rămânând în sarcina păgubitului nefiind îndeplinite obligațiile stipulate; un număr de 33 cazuri de pagube produse de mistreț culturilor agricole, din care 2 cazuri de pagube au transmise ministerului pentru acordare de despăgubiri, restul de 31 dosare de pagube rămânând în sarcina păgubiților nefiind îndeplinite obligațiile stipulate; un număr de 3 cazuri de pagube produse de exemplare din specia urs, prejudiciul calculat rămânând în sarcina păgubiților nefiind îndeplinite obligațiile stipulate.

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic a fost modificată în sensul că este posibilă recoltarea exemplarelor de mistreți masculi tot timpul anului, iar perioada legală de recoltare a exemplarelor de mistreț, femelă și purcel, a fost extinsă de la 5 luni jumătate la 7 luni, mai precis în perioada 1 iunie – 31 ianuarie a anului următor, adică imediat ce încep să producă pagube. Prin aceste modificări, gestionarul are o posibilitate mult mai extinsă și în funcție de situația concretă din teren, pentru a acționa în mod artificial cu arma cu scopul prevenirii pagubelor produse de mistreț, prin extragerea acelor indivizi din populație care frecventează culturile agricole și produc pagube.

În afara perioadei legale de vânare, urmare a unor solicitărilor de recoltare a exemplarelor de mistreţi care produc pagube culturilor agricole a gestionarilor fondurilor cinegetice, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Cluj-Napoca, anterior intrarii in vigoare a modificarilor şi completarilor la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, a aprobat recoltarea a 35 de exemplare de mistreț.

Situația fondurilor cinegetice de pe raza județului, cu analiza zonelor de risc, unde numărul de exemplare de mistreț evaluate, raportat la efectivele optime aprobate, reprezintă un potenţial pericol de producere a pagubelor: