(FOTO) Episcopul ortodox român din Ungaria, PS Siluan, a fost invitat anul acesta să slujească la Mănăstirea Dobric de Adormirea Maicii Domnului. Slujbele au început luni cu Vecernia și Litia, Paraclisul, Cuvântul de învățătură, Prohodul Maicii Domnului, Înconjurarea mănăstirii, Utrenia și Sf. Liturghie și au continuat marți cu Acatistul Adormirii Maicii Domnului.
Marți 15 august, în ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de PS Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, alături de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a numeroși credincioși.
Aşezământul monahal de la Dobric a fost înfiinţat iniţial ca schit în 1992, iar după un an a devenit mănăstire. Complexul monahal este format din casa veche, un fost conac boieresc vechi de aproape 200 de ani, unde a fost amenajat un paraclis cu hramul ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea, mănăstirea are o bisericuţă din lemn cu hramul ”Sfântul Evanghelist Luca” construită în stil maramureşean de către meşterii din Bârsana în 30 de zile. În cadrul mănăstirii Dobric funcţionează de câţiva ani şi căminul de bătrâni ”Aurel şi Dudica Milea”. Aici sunt primite cazuri sociale de bătrâne, care sunt abandonate de familie, cu pensii foarte mici, iar mănăstirea, pe cheltuiala ei, le poartă de grijă. În 2013, de sărbatoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, IPS Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, a pus piatra de temelie pentru Căminul pentru persoane vârstnice cu hramul ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. În momentul de faţă se lucrează la biserica mare de zid cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. De asemenea, se lucrează la construirea unei biblioteci, care va adăposti cele peste 40.000 mii de volume din colecția mănăstirii.
Mănăstirea funcţionează în prezent în castelul boierului Milea care a fost construit în epoca medievală în secolul al XVIII-lea de către nobilul Mikes. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea a ars, dar a fost refăcut de către boierul Bornemissza Karoly, cetăţean austro-ungar, pe la 1900-1902, fapt consemnat pe o placă ce se află în hol. Boierul a donat castelul avocatului Aurel Milea, a cărui familie l-a cedat apoi Bisericii Ortodoxe.
În 21 mai 1996, cu prilejul hramului, s-a sfinţit locul pentru ridicarea bisericii şi s-a înălţat o cruce. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Mitropolitul Bartolomeu Anania, la vremea aceea arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, în fruntea unui sobor de peste 40 de preoţi şi în prezenţa câtorva mii de ortodocşi de pe Valea Ţibleşului. După acest eveniment, credincioşii penticostali din sat au intrat în incinta mănăstirii în timpul nopţii şi au distrus soclul pe care a fost înălţată crucea. Mai mult, ei au ocupat abuziv mari suprafeţe de teren din parc, care era la vremea aceea, proprietatea statului revendicată de familia Milea. Aşa se face că mănăstirea a fost de-a lungul anilor scena mai multor conflicte interconfesionale între ortodocşi şi penticostali.
Mănăstirea Dobric mai este supranumită şi ”Nicula Ţibleşului”, datorită numărului mare de pelerini care vin aici să se roage în 15 august, când se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, hramul bisericii mici. Stareţa mănăstirii este Monahia Veronica Coţofană, iar preot duhovnic – protosinghel Siluan Farcaș.
Foto: Facebook
Am fost pt prima data la Dobric anul acesta. Nu știam ca este așa frumos. Pentru prima data după mult timp am simtit o liniște si m am putut ruga și reculege . iar organizarea a fost foarte bună.
Oameni cumsecade penticostalii! Nu-i asa?
Alex nu tb sa fi sarcastic. Tb sa învățam sa ne respectam unii pe alții si alegerile făcute, in fond toți ne rugam la același Dumnezeu.
Unde a fost sarcasmul? Poate la inaltii ierarhi ai „dreptcredinciosilor” care au trântit ditamai manastirea ortodoxa in mijlocul penticostalilor. Ca sa se duca cetateanul o data in viata la Dobric sau cel mult de cateva ori, si in restul timpului asezamantul monahiei Veronica Coţofană sa-i sfideze pe localnici si sa le aminteasca permanent de puterea amenintatoare a „dreptcredinciosilor”. Amenintatoare, pentru ca au vazut in vremurile de pe urma cum au ramas fara paduri, fara terenurile arabile si pamantul de sub casa si fara acces la fostul conac boieresc pentru ca cineva a dorit sa planteze alt „steag” exact in mijlocul lor. Ar fi fost bine sa puneti placa cu „respectul pentru alegerile facute” in anii 90.
In afara contextului poate imi spuneti si mie cum functioneaza manastirile astea mixte? Sau, in urma campaniei homofobe desfasurata in ultimul timp de biserica si a cazurilor mult mediatizate de interpreti la ciocan si episcopi pederasti s-au schimbat si randuielile monahale? Acuma, da, sunt sarcastic din greu.