Potrivit unui raport prezentat, miercuri, de şeful Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bistriţa-Năsăud, Sorin Roşu Mareş, Bistriţa-Năsăud a absorbit 75% din banii europeni care au fost contractaţi prin proiecte.
De exemplu, pentru Măsura 322 – infrastructură rurală – au fost depuse 27 de proiecte, o bună parte dintre ele fiind deja realizate. Au fost asfaltaţi cu bani europeni peste 150 de kilometri de drumuri comunale din tot judeţul.Totodată, primarii au mai modernizat 214 km de drumuri forestiere şi 106 km de drumuri agricole.
„La nivel naţional, avem drumuri forestiere şi agricole modernizate care însumează 3600 de km. Dacă adunăm drumurile forestiere şi pe cele comunale modernizate la noi, vedem că avem 320 de km de drumuri forestiere şi agricole, ceea ce înseamnă că undeva la 10% din fondurile alocate la nivel naţional pe aceaste Măsuri 125 A şi 125 B au venit în Bistriţa-Năsăud”, a spus Sorin Roşu Mareş.
Totodată, a adăugat el, prin Măsura 125 C – infrastructura de prevenire a inundaţiilor – se corectează în judeţ peste 136 de km de albie. Pe Măsura 125 – infrastructura agricolă şi silvică – au fost depuse 52 de proiecte ceea ce înseamnă că 52 de comune au accesat fonduri pentru drumuri agricole şi forestiere.
De asemenea, fondurile accesate au mai fost folosite şi pentru înfiinţarea a 20 de centre de informare turistică, iar prin Grupurile de Acţiune Locală, primăriile au amenajat spaţii verzi şi locuri de joacă, baze sportive în 14 locaţii. Trei comune s-au dotat pentru serviciile publice cu utilaje şi echipamente.
S-au făcut mai investiţii în reţele de apă care se întind pe 80 de km şi în canalizare – 113 km. Tot cu bani europeni au mai fost făcute 20 de cămine culturale care au fost dotate la standarde europene. S-au mai construit şi 10 grădiniţe, patru After School, trei cămine de bătrâni.
Nici mediul privat nu a stat cu mâinile în sân. Au fost depuse 84 de cereri pentru modernizarea infrastructurii de primire turistică şi 12 pentru înfiinţarea de centre de agrement. Alţi 232 de tineri au cerut şi primit bani ca să se mute la ţară şi să facă agricultură şi au deschis ferme.
S-au maii făcut investiţii în abatoarele mari din judeţ, în patru fabrici de procesare a laptelui, dar şi în 12 instalaţii de procesarea lemnului şi în utilaje agricole a fermelor vegetale şi zootehnice.
Bravo,d-le Radu Moldovan!Pacat insa,ca asfaltati drumuri forestiere in timp ce o gramada de strazi din satele BN sunt pline de noroaie si neaccesibile.
Sint chiar si drumuri care duc nicaieri sau poate care sint facute cu dedicatie, cine stie pentru care proiecte. Cunosc mai multe in locatii unde te intreb pentru ce si se opresc brusc in peisaj.
Sint si drumuri forestiere facute sau largite pentru transporturi de lemne si care ajute la disparitia copaciilor in fabriciile austriece sau autohtone de baroni lemnului. (tot la export ca daca incerci se cumperi de la ei, nu iti dau)
UE ne dea asfalt si platim cu padurea.
Dar este OK si asa, ca reface Tasu padurea cu voluntari, ca se aiba alti de furat si peste 30-40 de ani.
trist adevar….SE ASFALTEAZA PENTRU A PUTEA DEFRISA PADURILE TARII MAI USOR?