Floare Gaftone: Bistriţa merită să fie un oraş în care să te simţi bine, să trăieşti şi să munceşti – interviu

Reporter: Doamna secretar, în primul rând vreau să vă felicit pentru premiul primit în cadrul Galei Administraţie Publică la Înălţime.

Secretar Floare Gaftone: Mulţumesc. Într-adevăr, în cadrul Forumului Administraţiei Publice de la Braşov, în cadrul Galei Administraţia Publică la Înălţime, am fost nominalizată alături de alţi trei secretari din ţară la un premiu. Întotdeauna am fost de părere că munca, mai devreme sau mai târziu, nu rămâne nerăsplătită. A fost onorant fiindcă au fost nominalizaţi doi secretari de judeţ şi doi de municipiu. Este vorba de secretarul judeţului Sibiu care a primit un premiu pentru întreaga activitate, de secretarul judeţului Iaşi, iar dintre secretarii de municipii a fost nominalizat secretarul municipiului Piteşti, preşedintele asociaţiei noastre, şi subsemnata. Faptul că, în prezenţa a peste trei sute de participanţi la forum a fost nominalizat şi municipiul Bistriţa mi s-a părut onorant. Eu m-am gândit mai întâi la municipiu şi apoi la secretarul municipiului. Am scris şi câteva articole despre managementul calităţii din administraţia publică, am scris şi despre maniera modernă în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Local al Municipiului Bistriţa – CL fiind printre primele din ţară care a lucrat cu laptopuri, avem şi un regulament bine conturat – şi un articol la care am ţinut foarte mult, în care am tratat tema managementului resursei umane în administraţia publică locală, riscul unui management defectuos şi rolul secretarului unui municipiu în gestionarea resursei umane în prevenirea şi reducerea riscului.

Aveţi o mare responsabilitate atunci când puneţi aviz de legalitate.

Sunt conştientă de responsabilitatea pe care mi-o creează Legea 215 care spune foarte clar că secretarul răspunde atunci când avizează de legalitate atât dispoziţiile primarului, cât şi hotărârile Consiliului Local. Mereu am spus că de partea mea trebuie să fie Dumnezeu şi legea. În această ordine. Este firesc să ne spună oamenii politici unde vor să ajungă, însă cum trebuie să o spună funcţionarii publici, adică specialiştii. De aceea, eu spun că e foarte importantă resursa umană şi noi trebuie să punem accent pe recrutarea forţei de muncă, a funcţionarilor publici, pe motivarea lor, evaluarea lor şi pe formarea lor continuă. Oamenii politici îşi îndeplinesc scopul dacă au la îndemână şi nişte funcţionari dedicaţi, implicaţi, corecţi, dar în acelaşi timp şi motivaţi. A fost o perioadă în care legislaţia era mai permisivă, iar Consiliul Local a aprobat acele contracte şi acorduri colective. Atunci s-a putut corecta nivelul de salarizare. La vremea aceea, când se scotea un post la concurs, aveam de unde alege. Au fost situaţii în care am avut 10-20 de candidaţi pe un post. Sigur că, după ce salariul în administraţie a coborât foarte mult, este greu să găseşti oameni cu experienţă la nişte salarii foarte mici.

Din câte ştiu, în 2013 s-au împlinit zece ani de când sunteţi secretarul municipiului Bistriţa.

Da, aşa este. Înainte, am lucrat circa şapte ani ca secretar al municipiului Vatra Dornei. Întotdeauna mi-am dorit să vin acasă. Am venit cu mare drag, iubesc oraşul Bistriţa şi, atât cât mi-a stat în putinţă, desigur că m-am implicat. Mi-am spus gândurile cu voce tare în cadrul comisiilor de specialitate ale Consiliului Local, de Urbanism, Tehnică, fiindcă eu cred că Bistriţa merită să fie un oraş în care să te simţi bine să trăieşti, să munceşti. Am coordonat o politică publică: Revitalizarea centrului istoric din municipiul Bistriţa, nu numai ca şi mod de întocmire. De când se conturează întocmirea unei politici publice, până la aprobarea ei şi urmărirea planului de acţiune sigur e mult de lucru. S-au făcut paşi în domeniu, dar mai avem mult până ajungem din urmă Sibiul, Braşovul în privinţa punerii în valoare a centrului istoric. Eu mă bucur că domnul primar în ultima perioadă vorbeşte tot mai des de necesitatea punerii în valoare a centrului istoric.

Să vorbim puţin despre mediu. E o temă care vă preocupă.

Da, ţin foarte mult la mediu şi vreau să vă spun că se lucrează la cadastrul verde al oraşului. S-au măsurat toate spaţiile verzi, s-au numărat toţi copacii, însă eu insist nu numai pe existent, ci şi pe propus. Încă şcolile, grădiniţele, spaţiile de joacă pentru copii lasă de dorit cu privire la înnobilarea lor cu arbori şi arbuşti. Vă destăinui că ideea concursului Bistriţa, oraş verde, oraş curat îmi aparţine. Iniţial am avut şase secţiuni şi regret că s-a renunţat la concursul între unităţile de învăţământ şi între instituţii şi agenţi economici pentru că erau motivante aceste întreceri. Pe mine mă interesează cel mai mult concursurile între şcoli pentru că ar fi fost un pas în plus pentru ca fiecare şcoală să fie mai îngrijită, mai cochetă, mai verde.

De curând s-a discutat şi despre reţeaua şcolară. Au mai intervenit modificări?

Deocamdată, nu. Părerea mea este că nu ar trebui să existe probleme cu şcolile şi liceele din Bistriţa. Oraşul are Liceul Agricol care este foarte bine dotat şi are 30 de hectare de teren. Este păcat că elevii din zonele rurale nu sunt sprijiniţi de comunităţile locale şi trimişi spre Liceul Agricol din Bistriţa pentru că vedeţi că şi Uniunea Europeană alocă bani pentru tinerii fermieri, iar ca să fii un tânăr fermier cu viziune europeană trebuie să ai la bază şi învăţământul de profil. La ultima şedinţă când s-a analizat acest aspect, eu am propus să facem o asociaţie de dezvoltare intercomunitară – Legea 215 ne permite – învăţământul fiind un serviciu public, iar împreună cu Consiliul Judeţean şi cu celelalte comunităţi locale să facem în aşa fel încât, pe relaţia câştig-câştig, aceste licee să fie frecventate de elevi din tot judeţul. Pentru Bistriţa e greu ca din bugetul local să fie asigurate cheltuielile pentru internatele şcolare fiindcă se înţelege de la sine că nu sunt elevi din oraş în aceste internate şi atunci, în baza unui parteneriat, localităţile din zonele de munte ne pot ajuta să asigurăm încălzirea în internatele respective printr-o centrală pe lemne sau pe rumeguş. De ce nu?

În privinţa şcolilor se poate face mai mult?

Eu cred că trebuie să avem suficiente creşe, grădiniţe, şcoli, iar administraţia trebuie să se implice mai mult. Din păcate, nu avem suficiente creşe. Ştiţi foarte bine că CL a aprobat criterii pentru a departaja cererile pentru ocuparea unui loc la creşă. Părerea mea este că în special copiii de etnie rromă trebuie ajutaţi să meargă la creşă, apoi la grădiniţă, pentru că acolo li se spune cum să dea bineţe, cum să se spele pe mânuţe, pe dinţi. Mai târziu vor şti să meargă la şcoală şi vor fi nişte copii educaţi.

Proiectul Zonei metropolitaneBistriţa bate pasul pe loc?

S-a modificat atât Legea 250, cât şi Legea 351 reţeaua de localităţi, iar municipiilor capitale de judeţ li se permite ca, pe o rază de 30 de km să se înfiinţeze o zonă metropolitană. Sigur că acest lucru presupune o decizie politică. Eu cred că ne-ar avantaja.

2013 a fost un an cu multe schimbări legislative?

Au fost câteva. De exemplu, în decembrie 2013 s-a republicat Legea 52 privind transparenţa decizională. Dacă până acum un proiect de hotărâre cu caracter normativ trebuia să rămână în dezbatere publică circa 30 de zile, legiuitorul a modificat actul normativ şi se rezervă pentru consultare şi dezbatere publică 30 de zile lucrătoare. Asta înseamnă undeva la o lună şi jumătate. Legiuitorul a înţeles să responsabilizeze administraţia cu privire la actele normative care sunt emise, respectiv adoptate, dar, în acelaşi timp, să fie şi cetăţeanul implicat în actul decizional. Având în vedere şi atribuţiile care îmi revin în conformitate cu Legea administraţiei publice locale, mă gândesc să găsim noi pârghii pentru a implica cetăţeanul în actul decizional. Ştiţi că şi înainte când făceam dezbatere pe buget sau pe alte documente venea domnul Bozeşan care nu mai este – Dumnezeu să-l ierte! – deci veneau foarte puţini cetăţeni şi cred că va trebui să găsim o abordare modernă şi să fie mai mulţi cetăţeni implicaţi. Sunt specialişti şi în afara mesei rotunde din Consiliul Local care au un gând bun, idei bune pentru oraş şi de ce să nu găsească un cadru adecvat să-şi transmită ideile.

Poate că au impresia că nu sunt ascultaţi.

Vreau să vă spun că Legea transparenţei decizionale obligă autorităţile locale acum să analizeze orice recomandare din partea cetăţeanului. Cetăţeanul trebuie să fie ascultat. Ne-am propus să modernizăm şi site-ul Primăriei, la fel şi ziarul Primăria Bistriţa, respectiv portalul online.

Interviu realizat de Cristiana Sabău