Mai multe ansambluri folclorice au încântat publicul venit în număr mare să asculte cântece populare, dar şi să vadă dansuri din diverse zone ale judeţului. În timp ce oamenii aplaudau evoluţia artiştilor, alţii îşi vedeau liniştiţi de distracţia lor: mâncat de mici, frigărui sau vată de zahăr, băut de bere sau alte răcoritoare, cumpărături en-gros de farfurii şi vase de la diverşi comercianţi sau en-detail de la vânzătorii de bijuterii, haine, poşete şi jucării.
Copiii au luat cu asalt instalaţiile de bâlci care creează senzaţii tari sau pur şi simplu iluzia că te afli la cârma unui tren, conduci un animal pe unde vrei tu sau pluteşti pe apă. Fiecare s-a distrat în felul lui, numărul mare al celor care se îndreptau spre Heidenfeld la lăsarea serii demonstrând că astfel de evenimente sunt pe gustul publicului larg.
Luată cu ani în urmă, dar în continuare contestată de mulţi, decizia municipalităţii de a muta tot bâlciul în Heidenfeld a fost una cât se poate de inspirată. Doar cei care ştiu cum arăta Bistriţa când toate aceste tarabe se aflau fie pe Bulevardul Decebal, fie în Piaţa Centrală, cu traficul blocat, cu miros insuportabil de carne prăjită, fum şi zgomot infernal apreciază cu adevărat separarea celor două moduri de a ne sărbători oraşul, cu expoziţii şi concerte în centru, respectiv cu mult zgomot şi agitaţie la periferie.
Până la urmă, nu presupune nicio împărţire a bistriţenilor în elitişti şi non-elitişti – sunt oameni are au stat la o bere în Heidenfeld, dar care pot, la fel de bine stau trei ore la un concert simfonic – ci o decizie de natură organizatorică, extrem de eficientă aşa cum se poate observa de la un an la altul în care lucrurile merg tot mai bine, iar numărul celor care vociferează scade.
Până la urmă, dacă oamenii nu şi-ar dori bâlci, nu ar participa la el, iar dacă tot şi-l doresc, atunci măcar să nu ne identificăm cu el, ci să-l lăsăm la marginea oraşului, acolo unde îi este locul. Dacă vreunul dintre cei care gustă într-o proporţie mare bâlciul are o aspiraţie culturală, nu trebuie să facă altceva decât să ajungă în centrul Bistriţei şi nimeni nu îi va spune că nu are ce căuta acolo. E simplu, eficient, bine pentru aproape toată lumea.
Sâmbătă 23 august, pe scena din Heidenfeld au urcat ansamblurile folclorice ”Purtata” din 
Ungheni, ”Comori ardelene” din Turda, ”Someşul” din Beclean, ”Flori de Romanaţi” din Dobrosloveni – Olt, ”Poarta Dorului” din Bran, Sergiu Vitalian Vaida şi Nănaşii, Mariana Anghel şi Cristian Pomohaci.
Duminică 24 august spectacolul a fost susţinut de ansamblurile folclorice ”Roata de la Runc” din Runcu Salvei, ”Someşana” din Năsăud, ”Baltagul” din Monor, ”Flori de Romanaţi” din Dobrosloveni – Olt, ”Doina Someşană” din Sîngeorz-Băi, ”Doina Arieşului” din Câmpia Turzii, ”Țara Vrancei” din Focşani şi soliştii Florin Boita, Emilia Dorobanţu, Maria Butilă Bonzar, Gelu Voicu şi taraful ”Lăutarii din Teleorman”.
Cristiana Sabău
asa…..dati inainte cu mici si bere. asa bistriteni .