Poiana cu narcise de pe Vârful Saca din Munții Rodnei, aflată la o altitudine de 1.600 de metri, începe să își arate splendoarea. Narcisele sălbatice atrag ca un magnet foarte mulţi turişti, dar şi localnici, astfel că jandarmii montani din Rodna patrulează în zonă.
Narcisele se află la începutul perioadei de înflorire, iar Jandarmeria se așteaptă ca în perioada următoare foarte multe persoane să ajungă pe Muntele Saca.
Poiana cu narcise este protejată de lege, ca urmare florile nu pot fi rupte sau scoase din rădăcină. Rezervaţia naturală aflată în Munţii Rodnei are o suprafață de 5 ha şi reprezintă o poiană cu narcise (Narcissus angustifolius) protejată de lege, pe versantul estic al Muntelui Saca, la o altitudine de 1.600 m, într-o asociaţie dominată de Barba Ursului.
Pe Muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă două poteci mai accesibile: prima urcă spre vest, spre Dealul Popii, iar a doua urmăreşte Valea Secii şi apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la Vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului.
Administrația Parcului Național Munții Rodnei recomandă traseul de pe Dealul Popii, care este marcat cu săgeți indicatoare.
Plata biletului de vizitare se poate efectua prin SMS la numărul 7473 cu mesajul PARCRODNA1. Valoarea unui SMS este de 1 euro + TVA.
Foto: Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud, Facebook Alex Varga
Video: Alex Varga
Poiana de narcise din Muntii Rodnei, nu este singura de acest fel din tara, insa ea prezinta o serie de particularitati, intre care si faptul ca este situata la altitudinea cea mai mare din tara (1600 m). De altfel, diversitatea floristica din Muntii Rodnei, face zona atractiva tot timpul anului. In acest sens, exista o lucrare a regretatului profesor Livius Gubesch, intitulata „Excursii botanice în Munţii Rodnei” aparuta in revista „Natura” seria biologie-nr. 3/1968. In aceasta lucrare sunt prezentate speciile de plante din Muntii Rodnei cu perioada lor de inflorire, intre care si narcisele sălbatice de pe Masivul Saca.
In alta ordine de idei, Profesorul Gubesch Livius Mircea (20.05.1930 – 15.05.2005), a avut o contributie majoră realizarea Parcului Dendrologic al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa, dar si pentru publicatiile prin care sunt declarate monumente ale naturii exemplare botaice sau asociatii floristice de pe teritoriul judetului, in special din Muntii Rodnei. Avand in vedere ca in luna mai 2020 s-au implineit 90 de ani de la nasterea profesorului dar si 15 ani de la trecerea sa in eternitate, ar fi oportun ca Parcul Dendrologic de la colegiul Liviu Rebreanu să primească denumirea de Parcul Dendrologic „Profesor Livius Gubesch”.
Fiind adusă în comentariu, amintirea profesorului Livius Gubesch, cu regret, constat că un asemenea cetățean al comunității noastre, dascăl, îndrumător, părinte, pentru foarte mulți absolvenți de medicină, biologie, științele naturii, educație fizică și sport,
nici post-mortem, nu a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Bistrița.
Ca reamintire transmisă între generații:
– un elev aflat în activitate în parcul dendrologic, povestește colegilor întâmplarea de la ora de biologie cu prof. Livius Gubesch și cum a fost atenționat:
,, tinere, cu aceste cunoștințe, nu poți promova””
după care, aflat în apropiere și mascat de plante, prof. Livius Gubesch , ȘI SĂ ȘTII TINERE, CĂ AȘAI !!! ”
Dintr-o zonă de pășune, a realizat un PARC DENDROLOGIC, !!!
Dumnezeu să-l odihnească !!!
Noi, trebuie să nu-l uităm !!!
La mulți ani tuturor celor cu nume de flori! Cum, nu știați? Azi sunt Floriile, după calendarul lui Teodosie! (Kmkz)