Timp de gândire

Gala marilor actori și a micilor orgolii

Faptul că mai mulți oameni cu funcții politice sau din administrație au participat aseară la Gala Premiilor UNITER are, în opinia mea, explicații mult mai nuanțate decât că nu știu cine a vrut să defileze pe covorul roșu. În paranteză fie vorba, am văzut mulți stânjeniți care nici nu au pășit pe covor, deși el nu reprezenta nimic altceva decât calea de intrare în incintă și li se spunea expres că pe acolo trebuie să intre.

Dacă vineri era cert că nu există niciun loc în sală pentru public, luni, mulți dintre invitați au anunțat, bănuiesc eu, că nu mai ajung și așa au rămas locurile goale în sală.

Mai degrabă ar trebui să ne îngrijoreze faptul că de la București la Bistrița se face o veșnicie, iar cei care ar fi vrut să vină probabil că au renunțat din cauza aceasta. La 30 de ani de la Revoluție indiferent ce cale alegi, cu mașina, cu avionul sau cu trenul, faci o zi. Varianta cu avionul – deloc ieftină în această perioadă a anului – e singura ceva mai rapidă, dar tot presupune să vină cineva cu o mașină să te ia de la aeroportul din Cluj și să rămâi blocat cu orele ba la Dej, ba la Beclean. Despre celelalte nu mai zic nimic. Și dacă ajungi într-o zi, îți mai trebuie 2-3 ca să-ți revii. Actorii și regizorii au spectacole și probabil nu și-au permis să piardă trei zile ca să vină până la noi după un trofeu. Oboseala drumului îl face pe un om să nu poată străluci pe o scenă, iar mulți nu-și permit să piardă strălucirea nici măcar o zi.

Asta cred eu legat de schimbarea care s-a petrecut de vineri până luni în ce privește accesul în sală.

În aceste condiții, în care exista riscul să rămână sala pe jumătate goală, trebuiau găsite soluții și nicidecum nu cred că rezolva problema umplerii sălii scoaterea unor bilete la vânzare. Era prea târziu. Așa că s-a luat, probabil, decizia aceasta, să fie invitați mulți oameni cu funcții publice și administrative, capabili să îmbrace rapid o ținută de gală și să se comporte într-un anume mod. Am văzut și profesori, scriitori, artiști plastici, oameni de afaceri.

Eu nu zic că Bistrița nu are public larg pentru marea cultură, are, dar ca una care am frecventat adesea Sinagoga unde s-au ținut de-a lungul vremii tot felul de spectacole și concerte de înaltă ținută, am putut vedea cum, atunci când se cereau 10 lei la intrare, mulți, îmbrăcați ponosit, făceau cale întoarsă. Era absolut ridicol să se întâmple asta la Gala UNITER, un eveniment transmis în direct pe postul național de televiziune cu numeroase camere de luat vederi.

Apoi, evenimentul în sine nu a fost o piesă de teatru, ci unul de promovare a orașului. Era firesc să fie acolo, în principal, cei care îl conduc, oficialii (vezi final de articol). Unii ne plac, alții nu ne plac, dar cei mai mulți au fost votați de către oameni, nominal sau pe liste de partid, cineva i-a considerat în acel moment demni să fie aleși. Cine este dezgustat de ei se poate pregăti deja pentru 2024. Mai sunt doi ani și poate candida. În politică, singurul mod în care poți accede este să fii votat. Altele nu există. Nu se dă test din artă dramatică, nici din codul vestimentar.

Dincolo de toate aceste detalii mai mult sau mai puțin importante, eu cred că evenimentul a fost o reușită. S-a vorbit frumos despre Bistrița, despre oamenii născuți aici care au cariere frumoase la București și s-a dovedit că putem arăta și altceva decât niște spectacole demne de etno/taraf tv.

Pe de altă parte, cred că ar trebui să admitem că poate, în acest moment, Bistrița nu este pregătită să asimileze teatrul profesionist din cauza multor factori: a sărăciei, a distanței față de un mare centru cultural care are academii de artă, de muzică și teatru, a lipsei unor cunoștințe de bază a majorității, a lipsei altor instituții profesioniste de cultură de tip operă sau filarmonică, dar sper că în timp va putea.

Pofta vine mâncând și ceea ce trebuie să facă lumea politică decizională este să ne arate că putem mânca și altceva decât niște lături ale unor neprofesioniști. Am consumat destul și din acelea, vreo 12 ani, am tropăit și am lălăit, am răsmăritat-o pe Zamfira. E timpul să degustăm și alte meniuri, de master chef.

Eu cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l reținem după Gala UNITER este că a fost un eveniment pentru profesioniștii artei dramatice, iar privilegiul nostru, al celor de pe margine, mai mult sau mai puțin bine îmbrăcați, a fost acela de a-i putea vedea de aproape, de a ne fotografia cu ei și a-i aplauda. E singurul mod în care le putem să le arătăm artiștilor recunoștința pentru munca lor.

Și dacă era liber accesul în sală, mulți nu ar fi venit din cauza celor aproape patru ore de stat nemișcat pe un scaun sau poate pentru că s-ar fi simțit stânjeniți. Cert este că nu au venit nici afară, deși au fost amplasate numeroase scaune, așa cum nu vin nici la concerte sau recitaluri gratuite.

În afară de marea tribună a internetului unde sunt distribuite de zor și cu mânie proletară fotografii cu oameni politici sau din administrație pășind pe covorul roșu, zarva aceasta nu s-a auzit și nici nu se va mai auzi nici acolo mai mult de o zi-două când va apărea altceva mult mai demn de bârfit, tipic pentru un oraș mic, de provincie.

26 comentarii

  • Lasati doamna, se vede clar ca v-ati dat cu ursul, nu le mai luati apararea acestor personaje gretoase, hade, de care suntem satui pana peste cap. Inclusiv in pozele pe care le-ati prezentat, in loc sa ne aratati actori, regizori, pesoane de cultura, in majoritatea pozelor am vazut iar si iar aceste pesonaje hidoase, care daca le intrebai unde sunt, probabil ca incepeau sa se balbaie. Puteti sa vedeti , cum celelelte ziare au preferat sa dea pozele cu persoanele de cultura.

  • Stimate domn Marius, care nu vă semnați cu numele întreg – ceea ce mi se pare cu adevărat grețos – puteați veni să vedeți singur ”persoane de cultură”, așa cum au făcut-o unii oameni. În ce privește restul ziarelor, vă invit cu drag să le citiți pe acelea. Desigur că v-au explicat cum e cu ”persoanele de cultură”, o fi vreo nouă sintagmă inventată ad-hoc. Nu-mi amintesc să vă fi obligat în vreun mod să citiți Timp Online, cum nu am obligat pe nimeni niciodată, nu v-am distribuit articole pe grupuri, nu v-am agresat. Este un conținut pe care vi-l oferim gratuit și puteți să-l accesați sau nu. Este alegerea dumneavoastră. Poate sunteți chiar o persoană care aspirați să fiți ”de cultură”, iar când veți reuși, vă mai așteptăm pe aici. Până atunci, fiți ceea ce puteți. Noi scriem ce vrem, dar admitem că nu toți ne înțeleg.

  • Publicul larg a avut două ecrane mari în fața Palatului Culturii și în centru. Dacă ar fi fost interesat, avea unde să vadă ce se petrece, însă nu a fost interesat decât într-o mică măsură, foarte mică. Trebuie să mai treacă ceva timp până se schimbă paradigma. Nici la festivalul de teatru Liviu Rebreanu – care se ține o dată în an – nu e cine știe ce lume, să știți. Nu știu în ce măsură ați monitorizat de-a lungul timpului prezența la recitaluri, concerte, dar vă spun eu care am cam fost că Bistrița, în forma ei actuală, nu umple o sală de spectacole decât dacă sunt gratis și de folclor. Nu vezi la evenimente de alt gen profesorii, doctorii, magistrații, avocații, arhitecții, de exemplu, deși, cu toții, sunt câteva sute măcar. Îi poți număra pe degete pe cei care participă în mod constant la evenimente culturale.

  • Sunt tare curios sa vedem pana pe seara , gramada de postaci frustrati ai acestui online care nepermis demult au fost tolerati sa isi gaseasca aici un loc in care sa se simta si ei bine, utili prin improscarea cu excremente verbale a rautatilor lor a neputintelor si prostiei dobandite de acasa prin lipsa celor sapte ani de supraveghere parinteasca.Sunt ferm convins ca si de data aceasta Primarul si echipa vor fi scarmanati de neica nimeni , de alegatorul roman care in cel mai scurt timp se plictiseste de toate, nu are rabdare si vrea totul de-a gata in cateva zile fara sa isi aduca nici un aport decat datul din gura fara asumare.
    Bistrita oras frumos laudat de artistii prezenti a beneficiat prin stradania administratiei locale sa organizeze un act cultural de mare finete.
    Felicitari organizatorilor !

    • Eu n-aș fi pus „finețe” la o frază distanță de „excremente verbale” de grija contagiunii.

    • Schizofrenicii critică mereu pentru că pentru ei, realitatea e alta. Orice ai face, tot nu-i bine. Așa-i Cristiana?

  • Scaunele se vor umple de zilele Bistritei, numa sa vina Ringhispilu si sa sfaraie micii .
    Apoi sa vezi lume buna si multa, atat pe Pietonal cat si in Heidenfeldul lui Cretu.
    Traiasca nasu mare ! De asta are nevoie populimea din cetate.

  • Ce tot o dați cu Nunta Zamfirei ?
    Era și acela un eveniment gustat de mulți bistrițeni.
    Să fim serioși, cite alte evenimente culturale nu au fost, pe toate gusturile!
    Nu mai zic de piese de teatru celebre, cu actori celebri!
    A înființa un teatru la Bistrița, este un moft al cuiva! A lu’ Țărmure, binenteles ! Pe bani mulți, pe banii bistrițenilor, desigur !
    Chiar una din marile actrițe afirma aseară cum se desființează teatre din țară! Vom vedea ce va fi!
    Cît priveste Uniter- ul , lasă multora un gust amar! Am văzut doar politruci in sală!

    • O dau cu Nunta Zamfirei pentru că avea ca imn o manea: ”Festival, festival la Bistrița cum n-a fost la nimeneeeeea”. Sigur că a fost un eveniment gustat pentru că nu presupunea niciun efort, nici de vestimentație, nici de atenție, nici de înțelegere. Era un fel de tarabă cu mici. Puteau fi înfulecați câte 5-6 odată. Nici nu mai conta dacă erau expirați.
      În legătură cu teatrul ca instituție de sine stătătoare și eu cred că noi nu ne-o permitem, dar nu ne-am permis nici fotbal de Liga 1 și totuși l-am avut, susținut cu foarte mulți bani de la buget, ca să dau un exemplu doar. Depinde în ce vrem să investim.
      Dacă la Gala UNITER v-ați uitat în sală și nu la scenă a fost alegerea dumneavoastră. Regia a fost frumoasă, TVR niște profesioniști. Per ansamblu a fost un eveniment de calitate.

  • Vă mulțumim doamna Cristiana pentru editorial. Ați prezentat o mare problemă care stă la baza multor efecte negative ce sunt observate în viața de zi cu zi. Lipsa de infrastructură de calitate ne determină să fim mai izolați de multe oportunități de care am putea beneficia. Este totuși o speranță, putem spera la implementarea teleportării până se vor putea face autostrăzi care să ne lege de capitală, de Sibiu, de Cluj, Oradea și alte orașe care au o cultură mai diversificată.

  • Aceleași „elite” care participă la toate bâlciurile din județ, la toate festivalurile de doi bani au făcut ca bistrițenii sa nu participe la acest eveniment. De scârbă.
    La concertul Anitei Harțig de pe pietonal, la fel, primele rânduir au fost rezervate. Cui? Angajaților primăriei și consiliului județean. Serios,elite?

    • Nu toți din primărie sau CJ sunt „elite” doar unii care pozează în mari iubitori de muzica buna dar habar n au pe ce lume trăiesc.
      Restul la muncă că vă ia mama dracului.
      Când îi vezi in primele rânduri doar că da bine, de 8 martie domnul primar gratulează aceleași elite cu buchete imense de flori, restul femeilor din instituție nu merita nici un „La multi ani.”
      Am întâlnit persoane f dezamăgite de atitudinea domnului primar.
      Ar trebuii să se gândească că „elitele” dau comenzi cam atât și alea proaste se vede cum arată orașul cu salarii din fonduri europene tot pentru „elite”.
      Cred că nici salariații pe care îi păstorești nu o să ți mai des girul la alegeri , după cum umbla vorba.
      Da, tot „elitele” o sa vă voteze pentru că le merge.

  • Gala Uniter, un eveniment reusit per ansamblu.
    Cei ce conduc (sau au condus) institutii bugetare , au fost prezenti , lucru cumva firesc, tinand cont ca intiativa acestei gale de la ei a pornit.
    Ne plac sau nu ne plac, pe ei ii avem.
    Daca nu vrem sa-i mai vedem, putem incepe prin a merge la vot si a alege alte persoane ,care poate se vor transforma in personalitati.
    In ce priveste un teatru la Bistrita , consider ca e un moft scump , similar cu partia de schi .
    Nu reusesti la Bistrita sa umpli o sala , la o piesa de teatru cu actori cu expunere in media de azi , asa ca nu vad cum vei reusi sa aduci in sala spectatori la o intreaga stagiune , cu actori care sunt la inceput de drum.
    Poate ne lumineaza artizani acestei idei.

  • Schizofrenicii critică mereu pentru că pentru ei, realitatea e alta. Orice ai face, tot nu-i bine. Așa-i Cristiana?

    • Bună ziua, domnule senator. Am salvat cele 30 de comentarii în care mi-ați adus aceleași acuze, cum că aș fi schizofrenică. Fiind vacanță parlamentară – în care nu sunteți nevoit să luați cuvântul și să spuneți ”da, prezent” (cam la aceasta se rezumă activitatea dumneavoastră), v-aș ruga să pregătiți dovezi ca să puteți proba aceste afirmații. Cum nu sunteți medic, varianta că m-aș fi prezentat la un consult să-mi puneți acest diagnostic, este exclusă. Drept urmare, vă rog să vă pregătiți să demonstrați în instanță ce postați. Sunteți un om responsabil, mă gândesc. Deși simplul gest de a posta același comentariu de 30 de ori ar fi catalogat altfel de către specialiști.
      Vă asigur că îl voi chema martor și pe domnul primar al comunei Spermezeu pe care l-ați numit ”analfabet” într-o postare pe Facebook, de asemenea salvată de noi.
      Suma pe care o voi cere pentru aceste insulte, calomnii și hărțuiri, vă asigur că o voi dona spre folosul locuitorilor județului pe care, cu ne-cinste, îi reprezentați și care nu s-au ales cu nimic de pe urma prezenței dumneavoastră în legislativul țării.
      Mă mir că nu vă este rușine, om care vă pretindeți educat. Doar vă pretindeți.

    • Hop și cel numit de bistrițeni „CIACANĂUL” ! Nu se putea abine politrucul și a băgat capul în poză.

  • Unde am văzut eu sala plină la Bistrița, a fost în fiecare toamnă la festivalul Bistrița Folk organizat de Florin Sasarman. În câteva zile erau vândute toate biletele și mulți rămâneau pe dinafară. Aici am văzut de-a lungul anilor marile nume ale folkului romanesc pe scena bistrițeană.

  • Nivelul cultural al orașului Bistrița, format (orașul, nu nivelul) în urmă cu 50 de ani , prin migrația a zeci de mii de țărani din satele țării, este unul minim spre nul.
    Azi orașul este populat de copiii și nepoții ”țăranilor” de odinioară, care mulți abia știu citi, dar puțin înțeleg despre ce-i vorba.
    Finețuri gen cultură adevărată sunt mofturi, la vederea cărora ”le vine să tragă un pârț”.
    Ce așteptări să avem ?
    Măcar de ne-am fi conservat simplitatea și buna credință de odinioară.
    Dar le-am pierdut într-o sofisticare fără fond.
    Iar azi, profitând de tehnica ce face să ni se vadă fundul, ne exhibăm prostia pe rețelele de socializare.
    Traiul bun și neam-prostia o să-ngroape România !

  • Politicienii au fost absolut grețoși acolo, dat de departe sa remarcat Turc care era printre artiști cum ar fi Borcea printre academicieni.

  • Au mai fost și alte personalități, nu le ați remarcat? consiliera personala și secretara, le am văzut pe covorul roșu în poza bineînțeles.
    Doar sa a mers cu invitație, iar când domnul primar a sesizat că e cam pustiu a început să lanseze invitații.
    Proasta pregătire, nu știu cine l a consiliat.

  • În lupta dintre prostie și inteligență, dacă ești inteligent pariază pe prostie întotdeauna .
    Ptiu , Drace !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS