Germanii renunţă să mai investească în staţiuni de schi. Noi de ce perseverăm în sens invers?

“Zona Garmisch-Partenkirchen este sinonimă cu schiul de zeci de ani. Chiar dacă ninge sporadic, în Alpii din sudul Germaniei situaţia zăpezii este departe de ceea ce îşi doresc turiştii – şi nu doar ei. Din cauza condiţiilor improprii, Federaţia Internaţională de Schi a trebuit să anuleze etapa feminină de slalom super uriaş, programată pentru 25 şi 26 ianuarie. Acum vin alte probleme – din cauza temperaturilor de primăvară este pur şi simplu prea cald chiar şi pentru zăpada artificială. Şi cum oamenii de ştiinţă prevăd ierni şi mai blânde, se pune problema care e viitorul sporturilor de iarnă”, anunţă TVR.

Televiziunea publică îl citează şi pe  Juergen Schmude, de la Universitatea din Munchen, care spune: “După 2050 vom avea foarte puţine staţiuni de schi în Germania. În principiu, o nouă rundă de investiţii şi modernizări ar putea asigura următorii 15-20 de ani. Mai târziu, întreaga strategie a turismului de schi şi snowboard va trebui regândită”.

Potrivit acestuia, turiştii încep deja să se reorienteze spre locuri unde în continuare sporturile de iarnă pot fi practicate fără surprize, în Austria sau în Elveţia. Şi aici însă experţii spun că nivelul zăpezii este mai mic decât în trecut.

Aşadar, am avut cea mai caldă iarnă din ultimii ani, iar semnele arată că vor mai urma şi altele. În aceste condiţii, se impune întrebarea: de ce să facem noi, la Bistriţa, pârtie în condiţiile în care nici măcar nu avem bani? Nu ar fi mai bines ă facem un mare bazin de înot cu plaje? Să îngropăm 7 milioane de euro într-un deal aşa, pur şi simplu? Nu vi se pare strigător la cer?

Iată ce ne declara primarul Ovidiu Creţu în legătură cu acest subiect nu cu mult timp în urmă. ”Şapte milioane de euro ar costa tot, cu proiect, pârtia de schi cu toate dotările. (…) Ceea ce vrem să facem nu e o staţiune de schi de iarnă, o facem pentru bistriţeni şi copiii lor, se adresează copiilor din Bistriţa. Eu schiez în Austria mult, văd că pârtiile se umplu de copii şi tineri. Termină orele, urcă pe pârtie apoi se duc acasă la teme. Asta trebuie să se întâmple şi în Bistriţa, copiii să meargă să schieze, oamenii care ies de la serviciu să pună schiurile în picioare să schieze pe lumină nocturnă, fără să stea la coadă la urcare. În varianta proiectată, vor urca 2.500 de oameni pe oră. La coborârea asta de un km în cinci minute, dacă tu stai jos la coadă 30 minute, mai bine îţi vezi de treabă. Dacă primim împrumutul, în 2014 începem lucrările. (…)  Wonderland este o chestiune extrem de importantă pentru Bistriţa, mai important decât orice alt proiect cu excepţia variantei ocolitoare. Dacă nu reuşim să luăm credit în 2014, să începem lucrările, vom merge pe varianta proiecte europene. Dar eu cred că vom obţine creditul”, a adăugat primarul Bistriţei.

Iarna lui 2013-2014 ne-a arătat însă că o astfel de investiţie ar fi inutilă pe termen lung. La asemenea temperaturi, nici măcar tunurile de zăpadă nu ar funcţiona. Cum dezbatem zilele acestea proiectul de buget pe 2014, nu ar fi rău ca aleşii locali, mulţi dintre ei schiori, să mediteze la aceste aspecte şi să nu irosească banii publici –  şi aşa puţini – pe proiecte care nu au nicio finalitate când e mai multă nevoie de un aqua-park, de exemplu, dacă tot e să vorbim despre agrement.

Cristiana Sabău