Într-o localitate din județul Bistrița-Năsăud, la 1566 nu se putea introduce bere întrucât localnicii erau mari cultivatori de viță-de-vie. Târgoveții de aici erau foarte înstăriți. Își trimiteau adeseori copiii la universități prestigioase din Europa.
Este vorba despre localitatea Teaca (în germană Tekendorf, Teckendorf, în dialect săsesc Tekenderf, în maghiară Teke). Încă de la 1161-1241, zona a fost populată de sași, localitatea fiind atestată documentar din 1318, sub denumirea Theke.
În 1403 exista deja școală, din 1446 era oraș-târg. Așezarea a fost proprietatea unor familii nobiliare. În 1486, proprietarul terenurilor Szobi Mihály a eliberat localitatea de sub obligațiile iobăgești. Existau pe atunci mai multe eleștee pe aici.
Din 1566, pe teritoriul ei nu se mai putea introduce bere, fiind o localitate cu producție viticolă.
Potrivit dr. Peter Lengyel, satul a fost incendiat în 1610 de către Giorgio Basta. În secolele 17-18 a fost proprietatea familiei Wass. În 1750 erau aici 284 de gospodării care plăteau impozite. În 1805, trăiau aici 8 reprezentanți ai bisericilor, 429 cetățeni liberi, 74 văduve, 21 țigani și 11 români lipsiți de proprietăți funciare (zsellér). În 1850, erau aici 1675 de oameni, dintre care sași 1220, maghiari 239, țigani 137 și români 73. Din 1860 exista o comunitate religioasă evreiască, având rabin din anul 1884. În 1896 erau aici 2360 locuitori, dintre care sași 1.126, maghiari 599, români 451, evrei 184, dar erau și armeni și oameni de alte naționalități… o comunitate multietnică diversă. Date din 1900, arată că erau 2554 locuitori, dintre care sași 1179, maghiari 596, români 586, țigani 193. Înainte de al 2-lea război mondial, etniile prezente trăiau separat.
În 2002 populația era de 2089 locuitori, dintre care români 1369, maghiari 484, țigani 196, sași 40. O perioadă (1877-1886) a trăit aici poetul Jékey Aladár, unul dintre organizatorii Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület (EMKE).
Secția maghiară a școlii din localitatea Tekendorf – Teke – Teaca a fost desființată în 1997.
În 1930, terenurile arabile ale localității Teaca reprezentau 55%, pădurile 23%, pășunile 14% și fânațele 10%. Viile erau întinse, în 1980 mai existau 140 de hectare de vie, dar ele au ajuns degradate. Biserica gotică ce are și elemente arhitecturale romanice, este construită în a doua jumătate a secolului 14. Turnul a fost ridicat în secolul 15. Exista și un zid de fortificare în jurul ei, dar acesta a fost dărâmat în 1870. Acum este un monument istoric… lipsit de viață.
În 1837, Kőváry László explica faptul că în sat căruțele erau trase aproape totdeauna de 4 cai. Toți bărbații din localitate aveau doar prenumele András, György, János, Márton și Mihály, iar toate femeile erau Katalin, Zsófia, Zsuzsanna. Fetele se căsătoreau la 14, băieții la 20 de ani. Copiii născuți vara nu erau botezați, că nu era vreme de asta – deoarece mai importantă era munca pe câmp, ci se lăsa pe iarnă, când zile întregi era distracție.
Cea dintâi menţionare a unui târg anual la Teaca datează din anul 1361. În anul 1403 este menţionată documentar existenţa unei şcoli conduse de un anume „magistro Jacobo in Theca scholarum rectore”. În anul 1446 Teaca apare în documente sub denumirea de „oppidum”- târg/mezőváros/Minderstadt(Opidum Theke).
Târgoveții din Teaca, fiind foarte înstăriți, își trimiteau adeseori copiii la universități prestigioase din Europa. Încă din anul 1560 sunt înregistraţi studenţi, provenind de la Teaca, la Universitatea din Viena. Unul dintre aceștia, fost elev al liceului Honterus din Brașov/Kronstadt/Brassó, Leonhard Untsch, urma cursurile universităţilor din Wittenberg, Padova şi Roma, devenind poet la curtea voievodului ardelean Báthory Kristóf/Cristofor Báthory/Christoph Báthory.
Alte personalităţi ale umanismului transilvănean, plecate din Teaca, au fost Georgius Deidricus, magistru în arte, umanist şi poet, precum și Gallus Rohrmann, preot în Bistriţa, umanist şi pedagog, scrie și Bogății din istoria vie a Transilvaniei.
La ultimul recensământ, Teaca avea 4991 de locuitori.
Foto credit: Radu Ignat
Foarte fain. Mulțumim doamna profesoară pentru încă o lecție de istorie, cu cifre și date care nu mint. Așteptăm cu nerăbdare următoarea prezentare.
Biserica Evanghelica din Teaca, mult mai veche decat cea din Bistrita, nu este doar lipsita de viata, ea se afla in paragina, si va avea probabil soarta bisericilor evanghelice din Vermes si Jelna.
Mda, ne face plăcere să ne amintim de locurile copilăriei. Din păcate viticultura s-au cam dus.A mai rămas un singur mare proprietar de vie care își trimite copiii în străinătate la studii. Dar și ăsta e „in revizie” la DNA.
E „vinovat” pentru că își colește copiii? Poate nu-i vrea proști.
Sunt interesat si n-am gasit un raspuns daca denumirea Teke cu variantele ei, are o traducere in lb romana.Rog frumos gaca stie cineva, sa-mi ofere dezlegarea acestei *enigme*.Multumesc!