Actualitate

În ce stadiu este proiectul privind lucrările la barajul Colibiţa și amenajarea râului Bistrița

”Proiectul ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa și amenajarea râului Bistrița aval de Acumulare” are avizați indicatorii tehnico-economici. Situația este următoarea. Ca urmare a discuțiilor și recomandărilor făcute de JASPERS, AM-POIM și Comisia Europeană, a fost necesară refacerea studiului de fezabilitate, în special pentru zona aval a barajului Colibița. Studiul de fezabilitate refăcut va fi predat în data de 15 noiembrie la Administrația Bazinală Someș-Tisa de către consultant, pentru verificare”, a spus senatorul Ioan Deneș, fostul ministru al Apelor și Pădurilor.

El a menționat că apoi va fi reluată procedura de consultare publică, potrivit prevederilor din Ghidul POIM, iar contractul de finanțare, ”deși inițial se estima că va fi semnat cel târziu în toamna acestui an, după toate discuțiile apărute și analizele făcute ulterior, se va semna în primăvara anului viitor”.

Motivul refacerii documentațiilor este acela că, sesizați de ONG-uri, consultanții tehnici ai UE nu au fost de acord cu betonarea malurilor în zona orașului Bistrița, propunând o soluție prietenoasă cu mediul.

În martie, Guvernul a aprobat obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, precum și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, pentru finanțare europeană prin POIM. Aici detalii. Investiția vizează: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).

În luna decembrie 2018 a început golirea parțială a lacului Colibița.

7 comentarii

    • mai aparea cate o fundatie si planseu de casa finantata pe seama fondurilor europene. tanatalai astia de la JASPERS, nu lasa Bistrita sa se dezvolte.

    • Dar sa sperăm că acea statie de epurare nu va funcționa la fel că cea de la Bistrița și la fel că și canalizarea de pe Valea Bârgăului . Adică la fiecare intersectare cu Raul Bistrița are un punct de deversare in rau sau mai bine spus un cămin . Și exemple sunt la podul dintre Susenii și Prundu Bârgăului și puțin mai in sus de podul de la josenii Bargaului este un alt punct și astea cel mai ușor accesibile și vizibile pentru cine vrea sa ia masuri și lista poate continua. Sau doamne ferește să se întâmple că la barajele de pe Olt după ce au schimbat porțile vanelor de golire după câteva luni sunt mai deteriorate că și alea vechi și cică ar fi de vina o bacterie care se află în apă așa că atenție! la cei care doresc doar să își rotunjească conturile bancare că vorba aia :după mine potopul. Că de cu contul plin ei pot să-și trăiască viața liniștiți și pe alte meleaguri

  • Ioane ; sa mori tu ca se va tine cont de consultarea publica ? A mai fost o consultare la SGA cu ONG-urile, cu ASOC. de Pescari si presa si v-ati sters pe popou cu recomandarile noastre si ati vrut sa faceti zob raul B-ta. Sa vedem daca actualul Guvern si Minister va tine cont de ele.Ba ne-ai luat si la misto si ai zis ca noi vrem nuele si impletituri de rachita pe maluri. Nimeni nu a sustiunt asa ceva dar nici diguri de 6-8 m de beton armat si proiect tip canal in loc de albie naturala intarita cu oale de beton in care se pune pamant si de unde pot rasari arbori care fixeaza malurile dar si oalele. In plus forma semi-circulara asezarea lor nu lasa apa sa bata in ele ca si intr-un zid drept si asezarea lor prin suprapunere creaza o zona mult mai stabila. Asta asa ca exemplu de bune practici.

  • Este cazul ca asociatiile de pescari sa se uneasca si sa puna de un miting privind atentionarea autoritatiilor si felul in care gestioneaza apele judetului. Sunt peste 5000 de pescari legitimat,. o forta daca ar dori sa isi aduca contributia in salvarea raurilor si a vietii din ape. Sunt o gramada de iubitori ai naturii si tineri care -i vad cu sutele la sfarsit de saptamana. Foarte multi ma opresc pe malurile apelor si vorbim de starea jalnica in care au fost aduse raurile, datorita lipsei de vointa din partea ministerului dar si a institutiilor de profil. Sa vedem daca pescarii sunt capabili sa isi faca auzite doleantele si se pot organiza. Dupa mitingul PADURILOR este cazul ca soc. civila sa se gandeasca si la APELE jud. BN si nu numai.La curatenia de primavara si toamna nu ati prea fost prezenti domnilor pescari. Doar o mana de oameni , mereu aceasi pot fi vazuti.

  • Obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița-Năsăud”, este o actiune amplă, complexă si mai ales necesară. Lacul de acumulare de la Colibiţa impreună cu albia râului Bistrița din aval de baraj alcătuiesc un ecosistem, având mai multe functiuni.
    Pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor, Lacul de acumulare Colibiţa mai indeplineste rolul foarte important de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval , inclusiv pentru orasul Bistrita. De aceea, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să fie din categoria celor „prietenoase cu mediul”, care să contribuie la protectia ecosistemului. Dar si mai important este ca, odată cu lucrările de consolidare a barajului, la Colibiţa să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul care asigură sursa de apă potabila pentru localitătile din aval de baraj.

  • Dar sa sperăm că acea statie de epurare nu va funcționa la fel că cea de la Bistrița și la fel că și canalizarea de pe Valea Bârgăului . Adică la fiecare intersectare cu Raul Bistrița are un punct de deversare in rau sau mai bine spus un cămin . Și exemple sunt la podul dintre Susenii și Prundu Bârgăului și puțin mai in sus de podul de la josenii Bargaului este un alt punct și astea cel mai ușor accesibile și vizibile pentru cine vrea sa ia masuri și lista poate continua

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS