Încet, dar sigur, Castelul Teleki de la Posmuș își redobândește strălucirea

(FOTO) Reabilitarea și restaurarea castelului din localitatea Posmuș este în plină desfășurare, iar lucrările avansează într-un ritm bun, chiar dacă este vorba despre un monument istoric, unde restaurarea presupune multă migală, a informat Mihaela Ivan, expert în comunicare și consilier al președintelui CJ Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.

Munca efectivă a început încă de anul trecut și echipa s-a concentrat pe lucrări de consolidare – fundații, ziduri, planșee, bolţi, şarpante, dar și pe intervenţii de eliminare a umidităţii, izolații și salubrizarea pereţilor. S-au făcut lucrări de subzidire, bolțile prin care se diferențiază această construcție, au fost salvate, s-au găsit soluții pentru a reface acoperișul, păstrând arhitectura veche, blazonul familiei Teleki, descoperit sub zidărie, a fost curățat și acum este protejat. Corpurile 2 și 3 ale Castelului sunt refăcute și acoperit în totalitate.

”Pare că acest castel își dorea mult să fie reabilitat, deoarece, chiar dacă se întâmpină greutăți, soluțiile se găsesc rapid. De exemplu, pentru corpurile 4 și 5 s-a găsit într-un timp foarte scurt soluția potrivită pentru a fi acoperite, astfel încât să fie păstrată arhitectura și să fie o lucrare corectă și trainică. Mai mult, fiind cu lucrările în grafic, cu toate că este frig, în timp ce o parte din echipă se ocupă de acoperiș, altă echipă se ocupă de finisajele interioare. Ziceam înainte de lucrări migăloase. Gândiți-vă că de pe fiecare cărămidă se dă jos tencuiala, se îndepărtează 1 cm în adâncime dintre rosturi, din mortar, pentru a face loc materialului nou. Se dorește a fi o lucrare de foarte bună calitate și se pune accent pe fiecare detaliu. Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan face dese vizite de lucru pe șantier, se implică foarte mult în acest proiect, iar o echipă de la Consiliul Județean merge în fiecare miercuri pentru o ședință administrativă. Încă o veste bună este faptul că ultimul blazonul al familiei Teleki a fost găsit într-o stare bună! Se pare că zidăria care-l acoperea, l-a conservat”, a transmis Mihaela Ivan.

În documentarea pe care a realizat-o cu sprijinul Direcției Județene Bistrița-Năsăud a Arhivelor Naționale ale României, Mihaela Ivan a aflat mai multe lucruri interesante despre castel cum ar fi:

1. Familia Teleki a primit stema nobiliară, reprezentând un țap ieșind din flăcări, ținând între copite un copac dezrădăcinat, în anul 1409, din partea regelui Sigismund.
2. De-a lungul timpului stema a fost completată cu noi simboluri heraldice, astfel că cea completă reprezintă un scut tăiat de două ori. Cartierul 1 și 4 au reprezentat, pe albastru, câte un leu rampart, din aur, cu două cozi, în opoziție. Cartierul 2 și 5, pe aur, este reprezentată, în opoziție, câte  o jumătate de acvilă bicefală, neagră, crescând. Cartierul 3 și 6, pe roșu, un pal de argint. Peste tot apare stema familiei, pe aur, țapul rampart, ținând între copite, un copac dezrădăcinat.

”Proiectul acesta având ca obiectiv reabilitarea efectivă a castelului, Președintele CJ Emil Radu Moldovan, la o vizită de lucru de anul trecut, a cerut specialiștilor de la Consiliu să găsească soluțiile prin care Castelul și toți cei ce îl vor vizita să aibă parte și de un cadru exterior pe măsura acestui monument. Așadar, chiar dacă bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a fost redus cu aproximativ 25%, Președintele Emil Radu Moldovan a cerut echipei să țină cont de acest proiect și să aloce finanțarea necesară, în vederea extinderii curții exterioare, dar și pentru protejarea vestitului stejar care anul acesta face 614 ani. Deocamdată stejarul a fost împrejmuit și îl avem în atenție, pentru a exista cadrul propice, să fie de strajă mulți ani de acum înainte”, a mai spus Mihaela Ivan.

Stejarul din curtea Castelului Teleki a fost plantat în anul 1406, iar în 1920 a fost lovit de fulger de două ori, dar ultimul proprietar, contele Teleki Ernő a reuşit să stingă focul şi să-l salveze. ”Copacul – dacă ar putea vorbi – ne-ar povesti despre istoria furtunoasă a Ardealului, despre saşi şi români, foşti locuitori ai Posmuşului, şi despre viaţa unei familii nobile maghiare care a luat parte secole de-a rândul la făurirea istoriei Ardealului”, a mai spus ea.

Mihaela Ivan a reamintit că obiectivul general al proiectului îl reprezintă păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural al județului Bistrița-Năsăud și a identității culturale prin restaurarea, reabilitarea și redarea imaginii originale a castelului Teleki din Posmuș și atragerea de vizitatori.

”Castelul, în urma restaurării și reabilitării, va fi deschis publicului larg și vizitatorilor, devenind destinație turistică. Conex activității turistice, spațiile ansamblului vor fi funcționalizate  și amenajate flexibil pentru a găzdui un centru cultural.  Așadar, castelul va fi amenajat pentru a găzdui ateliere de creație artistică, săli expoziționale cu caracter muzeal, bibliotecă și sală de expunere carte veche, sală de conferințe, săli pentru întruniri și primire turiști. În urma reabilitării, ansamblul castelului va fi deschis publicului larg și turiștilor vizitatori, fapt care va avea ca rezultat impulsionarea dezvoltării locale”, a mai spus ea. 

În perioada următoare, urmează se vor face următoarele lucrări:

• Dezafectarea instalațiilor interioare și exterioare existente;
• Introducerea unor instalații complete noi: electrică, de curenți slabi, sanitară, termică, apă-canal – conforme cu normele în vigoare;
• Refacerea finisajelor exterioare şi a finisajelor interioare;
• Înlocuirea pardoselilor existente și a suporturilor acestora;
• Înlocuirea tâmplăriilor existente, cu unele similare din punct de vedere al aspectului original;
• Restaurarea componentelor artistice din piatră, fier forjat, tencuieli;
• Refuncționalizarea întregului ansamblu și adaptarea spațiilor la noile funcțiuni, fără a afecta caracterul de monument istoric;
• Reabilitarea și modernizarea curții exterioare.

Localitatea Posmuș este atestată documentar încă din anul 1319 în Privilegiul regelui Carol Robert de Anjou, prin care se confirma stăpânirea unor moșii, de către magistrul Simion, din neamul Kacsiks, printre care și Posmușul (Posbus). După unii istorici, localitatea ar fi atestă încă din 1228, deoarece în Privilegiul regelui Andrei al II-lea se consemnează că în nordul Transilvaniei se găsea domeniul magistrului Demetrius, a cărei moșie se întindea între Reghin, râul Șieu, înălțimea Cuzberch și până în munți.

În anul 1323, localitatea a fost dăruită, împreună cu alte sate de pe Valea Șieului, voievodului Thomas, iar în 1443, Posmușul ajungea în posesia voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. Regele Matei Corvinul acorda, în anul 1464, moșiile Teaca, Pintic, Șieu și Posmuș lui Petrus de Zob.
Începând cu 1661, localitatea a trecut sub stăpânirea familiei Teleki.
Familia Teleki de Szek a fost o familie nobiliară din Transilvania din Teleac (de unde îi provine și numele). Principala reședință a familiei era castelul de la Gornești. Mihail Teleki (1634-1690) este cel care a inițiat ascensiunea familiei, deținând și funcția de cancelar al Transilvaniei în perioada domniei lui Mihail Apafi I (1662-1690). Alți reprezentanți ai familiei au fost:

• Pal Teleki (1677-1731) – filantrop, susținător al lui Francisc Rakoczi al II-lea,în Războiul curuților (1703-1711);
• Samuel Teleki (1739-1822 )  – fondatorul Bibliotecii Teleki din Tg. Mureș;
• Geza Teleki (1843-1913) – ministru de interne al Ungariei;
• Samuel Teleki (1845-1916) – explorator, strănepotul lui Samuel Teleki.

Castelul a fost construit în anul 1736, în stil baroc, cu o formă dreptunghiulară, fiind înconjurat de magazii, grajduri, cuisina și brutărie. În 1760 a fost construit bastionul de poartă, clădire în care se afla și capela, și care în timp a devenit casă de oaspeți. În 1823, castelul a fost cuprins de un incendiu, lucrările ulterioare de reconstrucție, terminate în 1830, au fost coordonate de către Teleki Ferenc. Evenimentele din timpul Revoluției pașoptiste au afectat castelul, reparațiile au fost făcute de abia în 1868, de către Teleki Andor. În anii 1930, castelulului i se aduc îmbunătățiri arhitecturale. În mijlocul curții se afla un parc, amenajat după rigorile vremii, aleea pricipală era străjuită de statui, reprezentând-o pe Fecioara Maria, pe împărăteasa Maria Tereza și șase lei impunători. În capătul aleii era un heleșteu cu pești.

În anul 1875, locuitorii din Șieuț au cumpărat de la groful Teleki, cca 180 de ha de pășune și cca 180 ha de pădure. Există și o legendă despre cum s-a făcut tranzacția. Avocatul șieuțenilor, Florean Câmpan, i-ar fi îmbătat pe posmușeni, pinticani și sântioneni, interesați și ei de achiziție și care nu ar mai fi ajuns la negocierile cu groful, astfel că cei din Șieuț ar fi cumpărat terenurile cu suma de 40000 de florini, împrumutați de la Banca Albina din Sibiu.

Domeniul, cu o suprafață de 16 jugăre și 1245st.p, a fost expropriat în baza Legii 187 din 23 martie 1945 și trecut în folosința GAS (ulterior IAS) Teaca.
Circulă legende că ar exista tunele ce leagă cetățuia de la Posmuș (atestată arheologic) și castelul, tunele care probabil așteaptă să fie descoperite.

”Reabilitarea și restaurarea castelului din localitatea Posmuș, județul Bistrița-Năsăud” este un proiect realizat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR), care se derulează în perioada 14.11.2017– 13.09.2021. Valoarea investiției prin POR este estimată la 21.821.585 lei, adică 4.925.865 euro. 

Foto credit: CJ Bistrița-Năsăud