Apele care s-au scurs în cantități mari de pe versanți au adus un vizitator neobișnuit în curtea unei familii din Măgura Ilvei. Oamenii au avut însă suflet bun și nu i-au făcut nimic. Ba mai mult l-au eliberat într-un afluent al Văii Ilva, a scris pe Facebook Cătălin Marica.
Este vorba despre un castor.
Alt castor nu a avut o soartă la fel de bună. A fost găsit mort de rangerii Parcului Național Munții Rodnei, precum scrie biologul Claudiu Iușan.
”Castor găsit mort în Parcul Național Munții Rodnei de către rangerii APNMR. Deși sunt numeroase zone din județul Maramures (Cheile Lăpușului, Sighet) unde au fost semnalati castori, se pare că au ajuns și în Munții Rodnei”, a scris Claudiu Iușan pe Facebook.
”Cu castorii o să fie o mare problemă, ne-au intrat în cap filozofiile asanărilor, îndiguirilor și distrugerii albiei majore naturale. Țăranii o să-l urască mai mult ca pe urs. Va fi mult de lucrat la mentalitate. Iar habitatul castorului e unul modificat profund, nu știu cine-o să suporte asta”, a comentat Crin Theodorescu, custodele Peșterii Izvorul Tăușoarelor.
Castorul european este un animal rozător semiacvatic (cel mai mare din Europa și Asia), înrudit cu castorul nord-american (Castor canadensis). A fost vânat pentru blană și castoreum până aproape de exterminare; în 1900 mai existau circa 1.200 de exemplare în opt populații relicte din Europa și Asia. A fost reintrodus în multe zone din arealul de răspândire original și acum poate fi întâlnit din Franța până în China și Mongolia, fiind absent în Europa de Sud.
Animalul construiește baraje pe cursul apelor medii sau mici, din ramuri, nuiele, pietre, mâl și alte elemente vegetale, ridicând astfel nivelul apei, pentru a se proteja de prădători și a-și extinde teritoriul. În acest fel modifică, de multe ori, caracteristicile mediului, inundând suprafețe de teren și favorizând instalarea și creșterea plantelor hidrofile pe care le apreciază: papura și trestia (plante cu rizomi foarte hrănitori). Din aceleași materiale își construiește adăposturi cu acces submers, care îl protejează de prădători.
Vara se hrănește preponderent cu plante acvatice și erbacee pe care le găsește în apropierea teritoriului pe care îl ocupă; iarna consumă lujerii tineri ai arborilor de pe malurile apelor și lacurilor, cu predilecție a diferitelor specii de salcie, plop, anin. În perioada de toamnă prezența speciei în teren devine ușor de observat, acesta doborând un număr mare de arbori pentru a-și asigura necesarul de hrană pentru perioada grea din timpul iernii și pentru refacerea adăposturilor/barajelor.
Aduce covidul atentie sa nu il puneti in blid !