De neînţeles! La Bistriţa se fac uleiuri scumpe, dar cu materie primă adusă din alte judeţe

Despre cătină am discutat şi cu inginerul Iacob Roşca, directorul SCM Chimica Bistriţa, fabrică specializată în prelucrare de cătină, dovleac, sâmburi de struguri şi floarea soarelui.

„Ponderea fabricii noastre este fabricarea uleiul de cătină pentru că mai obţinem şi alte derivate, cum ar fi săpunurile pe care le facem pe bază de ulei de cătină. Uleiul de cătină este foarte căutat care conţine peste 32 de vitamine, A şi C au ponderea undeva la 20%, vitamine care se asimilează foarte greu din produsele alimentare şi care se asimilează mult mai uşor din acest ulei. La noi, uleiul de cătină se obţine şi prin presare, şi prin extracţie. Avem însă greutăţi în adunarea cătinei. În judeţ la noi, culturile sunt foarte puţine. Noi suntem obligaţi să aducem cătină din alte judeţe, cum ar fi Buzău, Bacău, Cluj, Sălaj. Din păcate, costurile cresc din cauza transportului. Eu personal am dus oameni din Bistriţa ca să recolteze cătină în judeţul Buzău. Din ceea ce s-a recoltat din judeţ pot spune că am asigurat circa 5%-8% din cât am prelucrat noi. De aceea, eu aş recomanda celor care practică agricultura să se axeze pe cătină. Noi am fi foarte interesaţi dacă în zona noastră s-ar cultiva mai multă cătină fiindcă, de fapt, la noi e un centru de recoltare şi ar fi mult mai uşor şi pentru noi să ne procurăm materia primă. Noi anul trecut am fi prelucrat 200 de tone, dar fiind un an mai greu, am prelucrat doar 60 de tone. Ce vreau să vă spun este că putem mări capacitatea de producţie numai să avem materie primă. Există solicitări şi de cătină verde, şi de cătină uscată, şi de ulei de cătină”, ne-a spus inginerul Roşca.

Potrivit directorului Chimica, uleiul de cătină e dat aproape în exclusivitate la Bucureşti, dar mai nou este preluat şi de o firmă din Germania, existând solicitări şi de la o firmă din Grecia.

„Ne-am extinde mult mai mult pentru că solicitări există, dar ne-am împiedicat de faptul că nu ştim de unde să adunăm toamna cătină. Cei din Bacău, din Buzău au şi ei mult export şi pentru noi, bistriţenii, a rămas o cantitate mult mai mică. Dacă am avea culturi în judeţ pe toate aceste pământuri goale şi necultivate, am avea materie primă şi am avea şi cui să vindem ce obţinem din ea”, a adăugat inginerul Roşca.

Pe lângă uleiul de cătină, la Chimica se mai face şi ulei de dovleac, dar şi aici există probleme cu materia primă. Anul trecut, firma a fost obligată să aducă sâmburi de dovleac din Ungaria fiindcă în zona noastră nimeni nu s-a gândit să înfiinţeze această cultură. Totodată, la Chimica se face şi ulei din sâmburi de struguri adus din zona Târnăveni. „Am avut o discuţie cu cei de la Lechinţa şi încercăm anul acesta să luăm sâmburii din judeţ fiindcă vrem să ajutăm economia judeţului. Acesta este interesul meu personal ca materia primă pentru fabricarea produselor naturale să fie luate din judeţ”, a adăugat inginerul Roşca.

De asemenea, la Bistriţa se face şi ulei de in, dar materia primă a fost adusă din zona Ialomiţa fiindcă, la noi, nu se cultivă.

„A fost o perioadă în care seminţele de cânepă erau considerate un drog, dar institutul din Bucureşti a analizat problema şi cred că, de la anul, se va putea cultiva şi cânepă. Cel puţin în judeţul nostru se va preta ca şi cultură. Va da producţii record în zona aceasta care este una rece şi vom încerca să extrage şi uleiul de seminţe de cânepă. E foarte căutat în tratamentul psoriazis. Fabricile aduc din import. Eu chiar am discutat cu Farmec Cluj şi m-au asigurat că vor lua de la noi tot uleiul de cânepă pe care îl vom face pentru că au scos un produs care vindecă boala psoriazis”, a spus el.

Chimica lucrează cu o tehnologie germană pe zona presării şi extracţiei şi tehnologie românească. În fabrică lucrează 40 de angajaţi. Există şi un laborator local unde pot fi făcute analize la toate produsele.

Acum, se lucrează la îmbunătăţirea tehnologiei de obţinere a ştroturilor pentru zootehnie. „Am avut o întâlnire cu cei de la Monor pentru a livra spre ei ştroturi de cătină, dovleac, sâmburi de struguri, floarea soarelui. Avem o instalaţie de presare foarte performantă din Germania şi obţinem ştroturi de calitate superioară cu proteine peste 20%. Cei de la Carmolact Monor au fost încântaţi. Mai avem discuţii cu pescăriile de la Zau şi Brăteni pentru ca făina de sâmbure de strugure e foarte bună pentru peşti”, a mai spus Iacob Roşca.

L-am întrebat pe directorul Chimica dacă a avut vreo discuţie cu specialiştii în agricultură din judeţ cărora să le spună care sunt plantele de care e nevoie în industria uleiurilor pentru ca aceştia să le sugereze fermierilor pe ce să se axeze.

„Am avut o discuţie, dar nu prea au fost dispuşi să vorbim pe tema aceasta. Eu chiar aş fi recomandat  fermierilor să facă proiecte de cultivarea cătinei, a dovleacului, cânepei. Probabil că nu am insistat destul, poate nu am reuşit să-i conving”, ne-a declarat domnia sa.

În perioada următoare, Chimica Bistriţa va experimenta şi producţia uleiului de soia care e foarte folosit în industria alimentară, iar ştrotul e, de asemenea, utilizat la şniţele. „Ca un ardelean care a trăit la ţară şi în casa căruia s-a tăiat în fiecare an câte un porc vă pot spune că de acolo am înţeles că, din porcul tăiat la ţară, nu se pierdea nimic. La fel şi în industria aceasta, a uleiurilor.  Acum, de exemplu, rămân nişte reziduuri de la uleiurile pe care le obţinem. Vreau să iau o instalaţie pentru ca să scoatem aceste uleiuri bio pentru industria uleiurilor care se folosesc la motoare. Nu suntem foarte bine puşi la punct, dar cred că, până la urmă vom reuşi fiindcă nouă ne rezultă foarte multe reziduuri pe care le dădeam în zootzehnie, dar, din discuţiile avute cu specialiştii, am înţeles că uleiurile sunt foarte bune şi se pot folosi ca şi uleiuri bio în industria auto”, a mai spus Iacob Roşca.

Domnia sa spune că, dacă în România s-ar cultiva multă cătină, mulţi oameni nu ar mai trebui să plece la muncă în Spania, ci ar putea rămâne acasă să câştige salarii de până la o mie de euro lunar.

„Străinii sunt foarte interesaţi de cătina noastră fiindcă solul din Transilvania, Moldova, Muntenia are peste 14% fier, ori în Germania sau în Spania sau Italia fierul e de 6-7%. Sunt foarte interesaţi de cătina noastră care conţine peste 32% vitamine datorită fierului din sol şi atunci ne-am putea orienta spre export. Totul se poate valorifica de la cătină: uleiul, cătină verde, uscată, măcinată, sucul, şrotul. Toate îşi au rolul în industria alimentară şi farmaceutică”, ne-a mai spus inginerul Roşca.

Să mai spunem că, pe piaţă, un litru de ulei de cătină presat la rece se vinde cu 450-500 de lei.

De unde vă puteţi procura cătină certificată şi cum să o cultivaţi, vă oferim în curând detalii cu ajutorul unui întreprinzător din judeţ.

Cristiana Sabău