Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud ar putea scăpa de reducerea personalului începând cu jumătatea acestui an întrucât are mai puțini angajați decât numărul de posturi din organigramă. Dacă prefecturi din alte județe au un grad de ocupare mai mare, este posibil să echilibreze ele balanța, procentul de 25% fiind aplicabil la nivel național, nu în fiecare județ.
”Urmează să avem o întâlnire cu Direcția Generală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care se ocupă de Instituțiile Prefectului întrucât reducerile vizează ordonatorul principal de credite. Se va face o analiză în funcție de gradul de ocupare al fiecărei instituții (a Prefectului -n.r.) din fiecare județ. S-ar putea ca unele să aibă un grad de ocupare mai mare și atunci reducerile în cadrul Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud să nu fie la nivelul propus în OUG, să fie mai mici. Organigramele vor fi propuse de MAI, urmând ca Instituțiile Prefectului să urmărească aducerea la îndeplinire a acestora. Ce ni se transmite asta vom aplica. Oricum, activitatea Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud este afectată și în momentul de față pentru că avem foarte multe posturi neocupate, undeva la 20%”, a spus prefectul Teofil Cioarbă.
În total, Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud are 46 de posturi în organigramă, dintre acestea fiind ocupate 38. Nu sunt incluse aici Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, respectiv Serviciul public comunitar de paşapoarte, care nu intră nici sub incidența OUG, care au număr de 13 posturi la SPCP din care 1 post vacant şi 17 posturi la SPCRPCÎV din care 2 posturi vacante.
Din cele 46 de posturi aprobate în statul de funcţii, la data de 31.12.2025 au fost ocupate un număr de 38 de posturi, din care 2 suspendate (creștere copil și incapacitate temporară de muncă), repartizate astfel:
- 3 demnitari – prefect şi 2 subprefecți;
- 1 înalt funcţionar public – secretar general
- 2 funcţionari publici de conducere – 2 şefi de serviciu;
- 28 funcționari publici de execuţie;
- 12 funcții contractuale.
În exercitarea atribuţiilor sale, prefectul este ajutat de către doi subprefecți şi de către personalul din cadrul aparatului de specialitate, organizat în următoarea structură:
- Cancelaria prefectului,
- Corpul de control al prefectului,
- Compartimentul relații cu publicul,
- Compartimentul structura de securitate,
- Serviciul monitorizarea serviciilor publice deconcentrate, situații de urgență și afaceri europene,
- Serviciul juridic,
- Serviciul economic,
- Serviciul public comunitar de pașapoarte,
- Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
Guvernul României a adoptat, marți, Ordonanța de Urgență privind reforma administrației care include măsuri de restructurare aplicabile prefecturilor și altor instituții publice. Potrivit actului normativ, numărul total de posturi din prefecturi se reduce cu 25% începând cu intrarea în vigoare a OUG-ului. Reorganizarea trebuie finalizată până la 1 iulie 2026.
Pe de altă parte, Guvernul a mai decis să desființeze funcția de inspector guvernamental, iar personalul de pe aceste posturi să fie transferat în corpul de rezervă.










„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
Reformă a la clasa politică!
Iar ne prostiți, crezându-vă șmecheri!
Dacă ține, mai angajați vreo 2-3 cumetri, că cine știe ce vremuri vin!
Asa va fi peste tot…si la politia locala, si la dsp, si la dsv si la primaria fundu cucului…mariti organigrama ca avem noi…privatii…. grija sa facem reforma in administratie? Drone cand va cumparati sa va platim impozite pe trotuare?
Sau pe trotuare nu vom plati impozite ca va luam paine….TROTUARELE LE FACETI VOI!!!
Reformă, reformă,
Da numai așa ,
De formă..
Pesede mereu umblă cu temele făcute , niciodată nu-i prinzi pe picior greșit!!
😃😃😃
„Unde-i lege, nu-i tocmeală”. O analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Printre judetele “nule” se numără inclusiv județul Bistrița-Năsăud, cu o contributie de numai 0,98% la PIB-ul României.
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială județul Bistrița-Năsăud ar face parte din regiunea Nord-Vest alături de județele Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Astfel, PIB-ul cumulat al celor 6 județe componente ar determina contribuția regiunii Nord-Vest la PIB-ul României cu 12,46% , printre cele mai ridicate după municipiul București. La nivel teritorial situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare la PIB-ul României.
Pe de altă parte, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea acelor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori şi intrarea lor în legalitate.
Cand se renunta la una dintre functiile de subprefect?
Amandoi sunt degeaba si nu fac absolut nimic, macar la unul din posturi sa se renunte.
De ce sa se renunțe? Să mai pună doi. Unul de la USR si unul de la minoritati. Sa le dea si la aia cabinet cu trei consiliere și masină cu șofer. De aia i-am votat!
Ușor ,ușor o să scape toți de reduceri de personal și de cheltuieli.Ba că una ,ba că alta…
Vor scăpa toți,toți au ,organigrame,care sunt făcute pentru eternitate,cine spune că ele corespund realității de azi?Se știe clar că sunt angajați care întorc o foaie de pe o parte pe alta,trece luna ,banii vin și se continuă tot așa.