În 2015, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a decis trecerea clădirii din Piaţa Centrală, unde a fost sediul Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în administrarea Universității Tehnice Cluj-Napoca, în scopul reabilitării ei și înfiinţării Centrului Universitar Bistriţa al UTCN, unde să predea o echipă academică formată din 15-20 de persoane, și care să cuprindă și un Centru de Specializare Inteligentă și un cămin pentru studenți.
UTCN se obliga să finalizeze lucrările de reabilitare în termen de cinci ani de la data primirii în administrare a clădirii, în caz contrar urmând să înceteze dreptul de administrare.
UTCN a solicitat Consiliului Județean prelungirea termenului de valabilitate a finalizării construcției cu încă cinci ani, până în 2025. UTCN motivează prin faptul că se află în perioada de depunere pe POR a unui proiect pentru reabilitarea clădirii, pe axa de finanțare anul de încheiere a modernizării fiind 2023, iar clauza de cinci ani din contractul de administrare ar putea fi considerată restrictivă și, în consecință, proiectul respins. UTCN precizează că proiectul are realizată faza DALI, sunt depuse acte pentru certificatul de urbanism și acordul de mediu și urmează să fie depus la ADR Nord-Vest în 24 noiembrie.
Prin urmare, Consiliul Județean modifică termenul final de încheiere a lucrărilor de reabilitare, de la cinci la zece ani de la momentul dării în administrare.
În 2014, Guvernul României a decis, printr-un proiect de hotărâre, trecerea clădirii din Piaţa Centrală nr. 29 din domeniul public al statului şi din administrarea Şcolii Naţionale de Grefieri în domeniul public al judeţului şi în administrarea Consiliului Judeţean. Fostul sediu al Tribunalului Bistriţa-Năsăud nu a fost utilizat niciodată de Şcoala Naţională de Grefieri, care l-a primit în administrare în 2009 printr-o hotărâre de Guvern. Întrucât până acum nu s-au efectuat lucrări de modernizare, iar prin neutilizare şi neîntreţinere avansează starea de degradare, vechea clădire a Tribunalului a trecut în administrarea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru menţinerea arhitectonică a acestei clădiri monument istoric, inclusiv prin stabilirea unor destinaţii de utilizare pentru nevoile social/cultural/administrative ale judeţului. Clădirea din cărămidă şi piatră, acoperită cu ţiglă, are o suprafaţă desfăşurată de 2.777 mp, 888 mp fiind suprafaţa construită. Imobilul a fost ridicat în jurul anului 1850, fiind utilizat pentru o perioadă de aproximativ 150 de ani, până în anul 2001, în principal ca sediu al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, Judecătoriei Bistriţa şi Parchetului Bistriţa-Năsăud, precum şi de alte instituţii ale statului pentru perioade mai scurte de timp.
Nu cladiri de orice fel sunt prima prioritate pentru un centru universitar cu profil tehnic. Si cu atat mai putin cand e vorba de o cladire veche ce necesita adaptari si extinderi pentru a corespunde scopului iar in final este tot o improvizatie. De regula pentru un centru universitar de profil tehnic, fie el chiar si o extensie universitara ar fi nevoie de o cladire noua construita la nivelul standardelor actuale ale invatamantului de profil.
De aceea, la Bistrita este extrem de necesara crearea unui CAMPUS UNIVERSITAR modern adaptat cerintelor invatamantului superior. In plus un campus universitar care sa adune laolalta toate extensiile universitare imprastiate prin oras, reprezinta intre altele si o stare de spirit pozitiva, pentru a deveni student la Bistrita. Extensiile universitare inclusiv cea de la UTCN functioneaza de ani buni in spatii improvizate, necorespunzatoare. De aceea, perceptia vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Prin urmare, autoritatile locale ar trebui ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare de cercetare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare existente in prezent la Bistrita. De altfel, tocmai directorul extensiei UTCN din Bistrita, se plangea in urma cu ceva timp, intre altele ca nu poate mari numarul de studenti din cauza lipsei locurilor de cazare in camine studentesti.
Vezi: https://www.timponline.ro/universitatea-tehnica-pe-val-la-bistrita-numar-record-de-studenti-in-anul-intai-si-planuri-mari/
Consider oportună această decizie a CJ, astfel clădirea va satisface o utilitate socială, creind spaţiu corespunzător desfăşurării unei activităţi benefice învăţământului superior, iar astfel, prin modernizare şi utilizare se poate opri degradarea clădirii, monument istoric şi contribui la înfrumuseţarea faţadei şi, totodată a aspectului centrului vechi al oraşului.
În aceeaşi ordine de idei aş aminti celor care conduc destinele judeţului, că prin diferite localităţi mai există imobile care necesită o atenţie sporită pentru păstrarea integrităţii lor pentru posteritate şi posibilitatea utilizării lor în scopul satisfacerii necesităţilor sociale. Două cazuri concrete ale căror rezolvare este o necesitate urgentă, se află în comuna Livezile, localitatea Dorolea, fiind clădirile fostei Şcoli Germane, reconstruită şi apoi dată în folosinţă în anul 1896 (aflată în proprietatea Bisericii Evanghelice CA din România, al cărei episcopat m-a informat că este în tratative cu organele administrative locale din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru oprirea degradării imobilului şi redarea ei în slujba destinaţiei sale iniţiale, adică învăţământului, şi clădirea fostei Şcoli Române, construită în 1922-1923. care este în prag de dezastru, deoarece plouă prin acoperiş, iar tavanul stă să cadă şi podeaua putrezeşte. Reabilitarea acestor imobile ar oferi condiţii optime desfăşurării învăţământului primar şi gimnazial pentru elevii din localităţile Cuşma, Dorolea şi Valea Poienii, care învaţă în „barăcile” construite cu bani europeni, care puteau fi destinaţi salvării celor două imobile. Am convingerea că domnul preşedinte al Consiliului Judeţean BN Emil Radu Moldovan, dacă află de această problemă va face totul pentru rezolvarea ei, aşa cum a demonstrat-o deja, cu o altă problemă socială ce i-a fost adusă la cunoştinţă şi a fost prompt pentru punerea în aplicare a promisiunii sale.