INTERVIU Otilia Râpan a ratat şansa să lucreze cu Amza Pellea, dar vrea acum un rol principal în politică

Doamna Otilia Râpan, sunteţi preşedinta femeilor liberale încă din 2005, cum de s-a întâmplat că nu aţi deţinut nicio funcţie publică?

Sunt preşedinta OF a PDL din 2005. Atunci am învins-o pe doamna Socolean (Angela Socolean –n.r). Sunt la al doilea mandat. Anul trecut am avut alegeri şi nu am mai avut contracandidat. Eu aş fi vrut să nu mai candidez fiindcă primul mandat a fost destul de lung. Trebuia să-l închei după trei ani, dar nu am putut organiza alegeri din cauza problemelor noastre din filială cu Ioan Turc. Anul trecut, când a fost programată conferinţa judeţeană de alegeri, eu am vrut să nu mai candidez, dar am avut o discuţie în structura de conducere judeţeană, iar colegii mei m-au încurajat să-mi depun candidatura. Nu am primit funcţii publice fiindcă noi am fost mai mult în opoziţie.

Dar atunci când aţi început să faceţi politică v-aţi gândit la ce anume vreţi să ajungeţi? Ce anume să fiţi?

Pe mine m-a propulsat în politică Mircea Mereuţă. O ştiam pe soţia lui, pe Flavia, de 20 de ani şi ei m-au îndemnat să fac acest pas. În acel moment, chiar nu mă gândeam să obţin nimic. Eu sunt o tipă curioasă, sunt leoaică, şi am vrut să văd ce înseamnă politica. Nu am făcut acest pas pentru avantaje sau socializare fiindcă aveam diverse firme şi eram ocupată. După aceea, mi-am zis că dacă muncesc, trebuie să şi urmăresc să obţin ceva. Munca în partid nu e doar cea care se vede, că duci un cadou de Crăciun şi le dai copiilor. Ni se cer foarte multe date, trebuie să administrăm baze de date. În ce priveşte funcţiile, când am văzut ce directori au fost în funcţii şi s-au rotit, nu mă consider deloc inferioară lor. Cred că femeile ar putea face lucruri bune mai ales în cele sociale.

Fosta preşedintă a femeilor din PDL, Doris Moldovan, a obţinut o funcţie de director al AJOFM. Dumneavoastră unde v-aţi vedea, în fruntea cărei instituţii?

Mi-ar plăcea una cu caracter social sau cu caracter economic. Eu, de profesie, sunt economist şi mi-am făcut un master de expertiză contabilă. Acum lucrez patru ore la o firmă, fac audit şi expertiză contabilă.

E greu să gestionezi o organizaţie de femei ştiut fiind faptul că ele sunt mai rele şi mai bârfitoare decât bărbaţii?

De multe ori trebuie să cedezi, dar liderul trebuie să se impună totuşi. Eu asta am învăţat. Dacă nu eşti lider şi altcineva vorbeşte în locul tău, atunci trebuie să te retragi. Nu ştiu dacă eu am fost lider tot timpul. Nu am sancţionat pe nimeni fiindcă m-am gândit că oamenii vin la partid fără să primească nimic în schimb de cele mai multe ori. Îşi rup din timpul lor liber, fac lucruri pentru care nu sunt plătite. Ce sancţiuni să le mai dai?

Vă reproşaţi că nu aţi fost destul de autoritară?

Nu îmi reproşez aşa ceva. Îmi reproşez doar că nu m-am făcut destul de bine înţeleasă încât noi, femeile, atunci când ne dorim ceva, să fim unite şi să mergem în faţa bărbaţilor să le cerem să promoveze şi din rândurile noastre.  Din păcate, femeile şovăie, ezită. De ce să fii tu cea susţinută şi nu ea? Când ne întâlnim, ne tot lăudăm una pe alta, spunem că vrem să fie femei în diverse funcţii, dar când o femeie trebuie să-i dea votul altei femei, şovăie.

Spuneţi-mi dacă preşedinta organizaţiei de femei e important să fie agreată de liderul filialei.

Da, este important. Pe mine m-a susţinut domnul preşedinte Ţintean. Chiar i-am spus înainte să-mi depun candidatura pentru un nou mandat că, în situaţia în care are pe altcineva mai bun decât mine, mă retrag. Noi depindem de bărbaţi, zic eu.

Credeţi că la alegerile din 2012 vă veţi regăsi pe o listă de consilieri locali sau judeţeni?

Vreau să formez o echipă de femei cu care să mă prezint la negocieri. Voi ţine cont de munca depusă de fiecare de-a lungul timpului şi voi negocia cu preşedintele şi cu Biroul Judeţean anumite funcţii pentru noi, să avem consilieri locali, consilieri judeţeni. Dacă nu aş vedea femei pe aceste liste, aş fi foarte dezamăgită.

Dumneavoastră ce anume vă vedeţi, consilier judeţean, municipal?

Eu, fiind preşedintă la judeţ, mă văd văd consilier judeţean, dar pe un loc eligibil fiindcă, dacă voi fi pe locul 20, voi fi degeaba. Cred că va fi greu, dat fiind faptul că suntem în USL, dar mă gândesc că voi răzbi.

Cum ar fi o lume condusă numai de femei?

Femeile cred că ar aplana conflictul. Uitaţi ce conflict e şi acum în PSD. Dacă ar fi femei la conducere, eu cred că ar domoli mult din tensiunile de acest gen. Chiar dacă se ceartă şi sunt răutăţi între femei, dacă e un conflict mare, ele îl aplanează.

Aţi vedea o femeie prefect?

De ce nu? Nu ştiu însă cum vor fi făcute negocierile. Pe mine m-aş vedea, de exemplu, într-o funcţie de subprefect.

Din câte ştiu, trebuia să-i luaţi locul din CJ vicepreşedintelui Mihai Bumbu şi nu vi l-a cedat.

Aşa este. Eu eram următoare pe listă. Bumbu e exclus din partid, i s-au luat toate drepturile şi ar fi trebuit să facă un pas în spate. Chiar mi-a arătat domnul preşedinte Ţintean hârtia pe care a transmis-o CJ că decizia e definitivă şi irevocabilă (de excludere a lui Mihai Bumbu din PNL –n.r) şi el ar fi trebuit să facă un pas înapoi. Din poziţia de consilier judeţean, chiar şi pentru câteva luni, cred că aş fi putut trata altfel relaţia cu teritoriul. Cu Mihai Bumbu nu am avut nicio discuţie. Mie, dacă partidul mi-ar fi spus că nu mă mai vrea, aş fi făcut un pas înapoi. Dacă aş fi discutat cu el, probabil că mi-ar fi spus că a muncit în campanie şi a avut o relaţie bună cu Ioan Turc.

Şi dumneavoastră nu aţi muncit în campanie?

Ba da, dar nu am avut o relaţie bună cu Ioan Turc. Nu am fost în graţiile lui. Eu atunci eram în tabăra lui Ioan Ţintean şi Turc ne-a izolat pe toţi cei care erau de partea preşedintelui actual.

Credeţi că Ioan Turc trebuia exclus din PNL?

Nu ştiu dacă l-aş fi exclus, numai că şi el a fost răutăcios şi a tot dat în PNL.Nu a mai ţinut cont de noi că am fost o echipă. Nu a fost un preşedinte echidistant. Dacă era o situaţie de genul unul candidează împotriva altuia, el făcea lobby pentru unul, iar celălalt habar nu avea. Nu era echidistant aşa cum ar fi trebuit să fie.

Ce v-a dat partidul dumneavoastră?

Mie? Nimic. Merg în deplasări pe banii mei, îmi plătesc hotelul, benzina, cheltuim bani pentru campaniile pe care le facem. Sper să-mi ofere în 2012. Anul viitor va fi greu, cu deplasări în teren, cu cămine culturale, cu programe artistice. Eu am o zonă foarte grea, Lechinţa, şi nu îmi va fi deloc uşor.

Pe de altă parte, aţi deţinut un salon de înfrumuseţare. Cum vi se pare că e lumea politică de la noi, elegantă, stilată sau e loc de mai bine?

Eu spun că e loc de mai bine. O femeie care are o funcţie de conducere, chiar dacă face management ultra performant la nivelul instituţiei, ar trebui să-şi aloce o jumătate de oră pe zi să citească revistele de modă care arată cu degetul în sus sau în jos tendinţele. M-am uitat la fotografiile pe care le-aţi publicat şi dumneavoastră, iar unele ţinute mi s-au părut deplasate. De la conferinţa femeilor PDL, mi-a plăcut mult ţinuta Gabrielei Montoiu. Mi s-a părut ok Gabriela.

Credeţi că femeile blonde au mai mult succes în politică? Vă întreb asta fiindcă aţi avut o perioadă în care eraţi roşcată.

Nu ştiu dacă au mai mult succes. Sunt atât de multe bancuri tâmpite cu femei blonde. Eu cred că o femeie trebuie să arate bine. Ar trebui să fie atuul ei dacă e blondă. Eu cred că am temperament de roşcată, aşa îmi spune soţul meu, dar, de la o anumită vârstă, cred că blondul merge mai bine fiindcă îţi apar firele cărunte şi le mai maschezi. Nu din alte motive.

Spuneţi-mi ceva inedit despre dumneavoastră.

Am vrut să fiu actriţă. În anii 80, am urmat Şcoala Populară de Arte şi am jucat la Casa de Cultură o piesă de teatru. Atunci a venit la Bistriţa şi Amza Pellea. După piesă, m-a chemat în sala oglinzilor, mi-a oferit o carte de vizită (era prima pe care am văzut-o în viaţa mea) şi mi-a spus că mă aşteaptă la Bucureşti, la IATC. Erau şapte locuri, dar era dispus să mă ajute. M-am dus la ai mei acasă şi i-am spus mamei că vreau să mă duc la teatru. Nu a fost de acord. Mi-a dat şi o bătaie. Eram cinci fraţi, iar ai mei nu aveau bani pentru visul meu şi nici nu concepeau. Cred că nu au înţeles ce e teatrul. Credeau că mă duc să dansez la cabaret, iar cum eu aveam un frate teolog, nu ar fi fost acceptată ideea sub nicio formă. Amza Pellea m-ar fi ajutat. A fost o şansă pe care am ratat-o. Soţul meu spune că, dacă aş fi ajuns actriţă, nu ne-am fi întâlnit şi căsătorit. Aşa că e recunoscător soacrei lui că nu mi-a permis să merg.

Vin sărbătorile. Mai spuneţi-mi ceva despre dumneavoastră: sunteţi o bună gospodină?

Îmi place foarte mult să gătesc. Am zis că e primul semn că am îmbătrânit. Nu m-am gândit niciodată că aceasta va fi o pasiune a mea. Fac prăjiturile mele de sărbători, stau şi-mi fac foi noaptea până la patru dimineaţa. Gătesc piftie, sarmale, nu-mi comand nimic. Am un băiat student, la Cluj, şi abia aştept să vină acasă, să-i gătesc toate bunătăţile. 

Interviu realizat de Cristiana Sabău