(INTERVIU CU ŞEFUL DSVSA IOAN BOGOLIN) Focarele de pestă porcină africană sunt la 11 kilometri distanţă de Bistriţa-Năsăud. Vestea a dat fiori reci fermierilor care se tem ca boala să nu ajungă şi la noi. În timp ce unii s-au apucat să taie porcii din coteţe, alţii sună la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) ca să anunţe fie că au văzut animale moarte, fie că li s-a părut că unele sunt bolnave. Despre cum gestionează instituţia toate aceste probleme, am discutat cu medicul veterinar Ioan Bogolin, directorul DSVSA.
Localnicii din zona Romuli au început să taie porcii de teama pestei porcine africane. Au motive reale să se teamă, există riscul să apară boala?
Risc există în orice zonă a României. În judeţ nu avem niciun element care să ducă la suspiciune de pestă porcină africană. În consecinţă nu există, nu există restricţii. Cei care doresc pot săsacrifice porcii, cu obligaţia dânşilor să anunţe medicul veterinar. Dacă au animale bolnave, nu trebuie sacrificate înainte de a fi examinate de medicul vetetinar, iar pentru oricare porc sacrificat în gospodărie trebuie să solicite examen trichineloscopic, iar dacă este cazul, medicul veterinar va lua măsuri şi în direcţia pestei porcine africane.
Cât de aproape este focarul de judeţul nostru?
La 11 kilometri. Măsurile în judeţ au fost luate. Imediat ce a fost confirmată suspiciunea din Maramureş, domnul prefect a convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor. Acolo s-au completat măsurile existente până acum. Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud s-a decis instituirea unor filtre de control, nu şi de decontaminare, la intrările dinspre judeţul Maramureş. Se verifică mijloacele de transport să nu aducă din zonele respective animale vii şi produse din zonele de restricţii impuse în urma focarelor. Oricum, în judeţul Maramureş sunt filtre individuale la fiecare gospodărie la care a fost diagnosticat cazul de pestă porcină africană şi la intrările şi ieşirile în localităţile respective, dar, la modul general, ca să nu avem cel puţin intrarea animalelor din alt judeţ în Bistriţa-Năsăud, s-a hotărât să se facă şi filtre de control. Din câte ştiu eu, nu s-a găsit nimic până acum.
Referitor la închiderea târgurilor de animale ce ne puteţi spune?
Închiderea târgurilor de animale s-a făcut la primul caz diagnosticat la Satu Mare. Târgurile au fost închise pentru toate speciile de animale, dar nu este interzisă circulaţia porcilor între exploataţii. Dacă cineva doreşte să îşi vândă porcul şi se cunoaşte cumpărătorul, poate să o facă, însă mişcarea se face direct între cele două exploataţii, bineînţeles cu documentele eliberate de către medicul veterinar din circumscripţia de unde pleacă animalele.
Dacă cineva din Chiochiş vrea să vândă porci la Prundu Bârgăului, înţeleg că o poate face.
Da, dar nu prin târgurile de animale, ci direct, cu certificat emis, în cazul exemplului dat, de către medicul veterinar de la Chiochiş.
Ne apropiem de sărbători, lumea a crescut porci în speranţa că îi va putea vinde în târguri.
Dacă nu pot vinde animalele în târguri, le pot vinde la altă exploataţii. Toţi ne dorim să nu avem restricţii pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud. Până la această dată, din toate analizele făcute, din fericire nu avem niciun element de suspiciune, dar, din păcate, poate să fie şi riscul rămâne permanent. De aceea, îi rugăm pe toţi cei care citesc să respecte regulile de circulaţie a animalelor şi să nu le transporte fără documentele emise de către cel care acest drept şi obligaţie, respectiv medicul veterinar din localitatea de unde se află exploataţia de origine, să nu se facă comerţ ilegal, iar în situaţia în care constată că are modificări în starea de sănătate orice animal pe care îl deţine, să notifice imediat medicul veterinar sau DSVSA.
Au fost oameni care v-au anunţat în legătură cu posibile suspiciuni?
Din fericire, au început în două-trei luni, anunţă că au văzut animale moarte aruncate în anumite zone, fie că au văzut animale bolnave. Numărul celor care notifică creşte săptămânal, ceea ce este un aspect pozitiv. S-au recoltat până acum peste 300 de probe în judeţul Bistriţa-Năsăud de la porci morţi şi, din fericire, nu am avut cazuri de a suspiciona pesta porcină africană. Au murit din alte cauze. De asemenea, toţi porcii mistreţi vânaţi în Bistriţa-Năsăud sunt testaţi şi în direcţia pestei porcine africane. Sunt peste 500 de probe testate în 2018 şi niciuna nu a fost pozitivă. Oamenii au început să reclame cumpărarea unor porci de către vecini fără documente, să notifice prezenţa unor cadavre de animale în anumite zone. Am avut recent sesizări din Sângeorz-Băi, zona Galaţii Bistriţei. Şi la Bistriţa am fost anunţaţi că e un cadavru de animal, dar nu era porc, ci un câine negru. Oamenii l-au văzut aruncat şi ne-au notificat. Sunt şi persoane care îşi îndeplinesc datoria civică de a anunţa. Din păcate sunt şi situaţii în care, categoric cel care a aruncat un animal mort, nu a înţeles nimic. Dacă ar fi înţeles, nu s-ar fi ajuns aici. Partea pozitivă e că cineva ne anunţă şi partea negativă e că unii încalcă legislaţia sau regula bunului simţ.
Există pericolul să apară boala prin intermediul porcilor mistreţi?
Categoric da. Se ştie că una dintre cele mai importante surse este mistreţul. Tocmai de aceea, încă de la începutul anului 2018, toţi mistreţii vânaţi, şi bineînţeles cei morţi – până la această dată au fost găsiţi opt mistreţi morţi care au fost testaţi, probele au fost negative – deci toţi mistreţii vânaţi au fost testaţi şi asta pentru că mistreţul este unul dintre rezervoarele de bază, alături de porcul domestic şi bineînţeles, produsele provenite de la animalele sacrificate, fie bolnave, fie în perioadă de incubaţie.
Cam câţi porci sunt în judeţ?
Conform evidenţelor de la această dată, în jur de 56.000.
Oamenii care vor să-i sacrifice trebuie să facă ceva special?
Oricum întotdeauna a fost şi este obligaţia proprietarului de a respecta regulile privind bunăstarea la sacrificarea în gospodărie, să consume carnea doar în gospodăria respectivă sau/şi dacă are elemente că animalul este bolnav, să nu îl sacrifice înainte de a anunţa medicul veterinar astfel încât porcul să fie examinat clinic şi înainte de sacrificare şi morfopatologic după sacrificare. Animalele sănătoase, care nu au nicio modificare a stării de sănătate, cine doreşte să le sacrifice poate cu respectarea regulilor menţionate: bunăstare (prin asomare -n.r.), notificare medic veterinar, examen trichineloscopic pentru carcasa rezultată în urma sacrificării. Legat de sacrificare, chiar m-a sunat un cetăţean să mă întrebe ce trebuie să facă fiindcă are în Maramureş rude şi, în fiecare zi, îl solicită să meargă să sacrifice porcii pentru că nu vor să îi mai ţină. Răspunsul meu oficial pentru dânsul a fost că, în situaţia în care animalele sunt din zone unde s-au stabilit restricţii, respectiv minim 10 km în jurul focarului, animalele respective nu pot să iasă din exploataţia respectivă. Dacă doresc oamenii să sacrifice, pot să o facă după ce au notificat autorităţile locale şi medicul veterinar de acolo. În funcţie de situaţie, se stabilesc măsurile pentru fiecare exploataţie, dar categoric, din zonele respective nu pot fi scoase nici animalele vii, nici produsele rezultate în urma sacrificării. În afara zonelor respective nu sunt alte restricţii.
Credeţi că se va schimba situaţia în viitor?
Cel mai probabil se va modifica decizia Comisiei Europene şi, în funcţie de ce se va stabili legat de judeţul Maramureş sau dacă va fi cazul judeţului Bistriţa-Năsăud, vor fi completate măsurile. Mă refer la zonele aflate în afara focarului şi a zonei de supraveghere. Hărţile sunt stabilite în partea 1, 2, 3, 4. În partea a patra este doar o zonă din Sardinia. România are judeţe în care au fost diagnosticate cazuri de pestă porcină africană la mistreţ şi la porcii domestici în zona roşie. Măsurile sunt puţin diferite între partea a treia care e roşie şi în cadrul părţii a treia unde au fost depistate focarele, în zonele de protecţie şi supraveghere.Comisia am observat că, pe măsură ce au avansat focare, teritoriul judeţului respectiv a fost introdus în partea trei şi atunci intervin restricţii şi pe exploataţiile din afara zonelor de supraveghere. Dar foarte important să fie respectate măsurile în zona de focar, în zona de protecţie care este de 3 km în jurul focarului şi o zonă de supraveghere de minim 10 km în jurul focarelor.
Ferme de porci avem în judeţ?
Două, cu 13.000 de porci, la Şieu Măgheruş. Lunar şi acolo se fac verificări, au un program de biosecuritate verificat de DSVSA, se testează animale moarte indiferent din ce cauză au murit în fermele respective, măsurile de biosecuritate sunt urmărite atât de administratori, cât şi de DSVSA care efectuează periodic controale. Până la această dată, nu am găsit neconformităţi în cele două ferme care aparţin unui singur administrator de fapt. Noi, judeţul Bistriţa-Năsăud, nu exportăm carne de porc. Fermierul nu a solicitat să facă export. Are abator şi magazine, iar o mare cantitate din porcii crescuţi îi valorifică prin unitatea proprie sau la alte unităţi de abatorizare din România.
Adaugă comentariu