La întâlnire au luat parte consilierul misionar-social al Arhiepiscopiei Clujului, Liciniu Câmpean, preotul misionar Ioan Pintican, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor: primarul Ovidiu Creţu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, informează Radio Renaşterea.
S-a discutat totodată şi despre o serie de proiecte importante, printre care reabilitarea Panteonului din oraş şi a bisericii Protopopiatului Ortodox, monument istoric ce datează din secolul al XIII-lea.
Mitropolitul Andrei s-a întâlnit şi cu generalul de brigadă Dan-Florin Grecu, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”. În cadrul întâlnirii au fost abordate posibile proiecte de colaborare.
Federaţia Filantropia este o organizaţie privată non-profit, care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Ea reuneşte în acest moment 18 dintre cele mai active asociaţii şi fundaţii, care lucrează în domeniul social, în eparhiile Patriarhiei Române.
De ce nu se investesc bani intr-o cantina sociala,Biserica sa se implice mai mult in a ajuta persoanele cu nevoi,batrinii si copiii fara ajutor.
Rolul bisericii este mîntuirea sufletului. Cu ajutorarea nevoiaşilor se ocupă alte organizaţii. Iar se fac confuzii. Ce au banii bisericii cu cantinele sociale? Atunci ar trebui ca CFR-ul să construiască avioane, sau bibliotecarii să ude florile din centru.
Sa speram ca veti gandi si amplasarea un grup sanitar decent pentru credinciosi, mai ales ca, in ortodoxie, slujbele dureaza cateva ore.
Nici un cuvant despre retrocedare conform legii proprietatii recent adoptate de parlament. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Orga construită în 1760 în atelierul meşterului sibian Johannes Hahn fusese înlăturată probabil tot la începutul veacului trecut. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul bistriţean a fost preluat de către ortodocşi. În perioada următoare altarul baroc din cor fusese înlocuit cu actualul iconostas. Biserica de la Coroana a fost martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, intre care si Marea Unire de la 1018. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la marele act al unirii, dupa ce “Credentionalele” fusesera sfintite in aceasta biserica. De altfel numele de Piata Unirii in care se afla biserica, se trage de la acest eveniment, chiar daca un primar incult a mutat aici recent bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. Prin urmare in fata bisericii din Piata Unirii din Bistrita ar trebui sa stea statuia cardinalului Iuliu Hossu, nascut in judetul Bistrita-Nasaud si care a fost unul din artizanii Marii Uniri din 1918. Cu atat mai mult biserica si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate.