Social

Biserica din Figa, resfințită de IPS Mitropolit Andrei

(FOTO-VIDEO) IPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit duminică 6 iunie în Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Figa, Protopopiatul Beclean, cu prilejul resfințirii bisericii parohiale.

IPS Andrei a resfințit biserica parohială cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, edificată în urmă cu 122 de ani, care, în ultima perioadă, a trecut prin ample lucrări de renovare și înfrumusețare.

Apoi, pe un podium special amenajat în proximinatea lăcașului de cult, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, starețul Mănăstirii ”Sfânta Ana” de la Rohia și exarhul Mănăstirilor din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, arhimandritul Macarie Motogna, starețul Mănăstirii Nicula, arhimandritul Nicolae Moldovan, protopopul de Beclean, preotul Cristian Dragoș, proin-protopopul Vicențiu Doru Zinveliu, preotul paroh Călin Vasile Motogna, precum și alți preoți invitați.

Pentru întreaga activitate pastorală, în semn de apreciere și recunoștință, IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei l-a hirotesit iconom, cu dreptul de a purta brâul roșu, pe parohul Călin Vasile Motogna. 

Biserica Ortodoxă din Figa, cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, datează din anul 1899. Lăcașul de cult este împodobit cu pictură în tehnica frescă, realizată de pictorul Adrian Nicolae, fiind restaurată în ultimul deceniu de pictorul Gavril Netea.

https://www.facebook.com/MitropoliaClujului/posts/4197764603616579
https://www.facebook.com/emilradu.moldovan/posts/342230343940364

În aceeași zi, PS Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din comuna Dumitra, Protopopiatul Năsăud.

La finalul slujbei, ierarhul a sfințit noua capelă mortuară din localitate, construită recent cu sprijinul Primăriei Dumitra.

Pentru întreaga activitate desfășurată în parohie, PS Benedict Bistrițeanul l-a hirotesit iconom stravrofor, cu dreptul de a purta crucea pectorală, pe preotul paroh Marius Moldovan, fostului paroh, preotului pensionar Ioan Moldovan, i-a oferit Ordinul ”Episcop Nicolae Ivan” pentru clerici, iar primarului comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, i-a acordat Ordinul „Mihai Vodă”.

https://www.facebook.com/MitropoliaClujului/posts/4197651510294555

PS Benedict Bistrițeanul a mers și la Vermeș, unde a sfințit capela mortuară. Capela a fost ridicată cu sprijinul Primăriei Lechința. În semn de apreciere și recunoștință, PS Benedict i-a oferit primarului comunei Lechința, Romeo Florian, Ordinul ”Episcop Nicolae Ivan”.

https://www.facebook.com/MitropoliaClujului/posts/4197932576933115

7 comentarii

    • @japonezu’ ești genial!!!
      Nu m-am gândit niciodată la expirarea sfintirii:))))
      Știu ca și popii ca și politicienii au un to do list impus de la centru… Sa bifeze activități…

  • Prima atestare documentară a localității este din anul 1305. După 1698-1701, preotul și comunitatea apar în conscripțiile confesionale de confesiune greco-catolică. În conscripțiile din 1733 și 1750 Parohia greco-catolică Figa figurează în componența Protopopiatului Bonț. Începând din sec. XIX, când au fost publicate șematismele bisericii greco-catolice, parohia figurează în componența Protopopiatului Beclean din cadrul Episcopiei Făgărașului, iar după înființarea episcopiei de Gherla în anul 1853, în același protopopiat, subordonat acestei episcopii și Mitropoliei de Alba-Iulia și Făgăraș. La ea erau afiliate Agrișul de sus și Agrișul de jos. În secolul XVII a fost construită la Figa o biserica din lemn care, după ce în locul ei s-a zidit în anul 1899 o altă biserică, a fost dusă în anul 1901 în localitatea Sângeorzul Nou.
    Problemele fiecărei parohii erau conduse de sinodul parohial format din membrii marcanți ai parohiei, care alegea „Comitetul parohial” ca organ executiv, pe preoții parohi și pe învățătorii școlilor poporale parohiale. Învățătorul era ales de sinodul parohial, preotul era directorul școlii, iar protopopul „inspectorul” școlilor din protopopiat. Dependența învățământului sătesc de organele bisericești s-a păstrat până în anul 1918 când statul român a preluat administrarea procesului de învățământului din ciclul elementar.
    După trecerea forțată a parohiilor și preoților greco-catolici, în urma decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, la religia ortodoxă, parohia din Figa a intrat în componenta Protopopiatului ortodox Beclean.

  • Biserica din zid a fost edificată în 1899, consacrată la 8.11.1924 de Iuliu Hossu și renovată în 1943. Matricole din 1824. Vizitații canonice 15.05.1924 și 20.06.1943. Casa parohiala din zid cu patru camere edificata în 1902. În 1947 preot: Liviu Rusu, prin corator Iacob Motântan, cantor Iuliu Mălinaș. Crâsnic și clopotar Ioan Dragoș.
    Sesiunea: arator -10 iugare, 230 st; padure 59 i si 270 st; parohială veche 20 jugăre, fânaț 2 j 700 st, gradină 900 st, padure 3 j, pășune 800 st.
    Credincioși 550 toți greco-catolici, AGRU 65 de membrii, Reuniunea Mariana 85, Cultul Preasfintei Inimi a lui Isus 15 membre, Elevi 89.
    Așa arăta comunitatea la 1948 când Păstorul turmei a fost aruncat în închisoare din ură față de credință, biserica și bunurile confiscate de stat și predate Bisericii Ortodoxe care pactizase cu puterea comunistă. Probabil că despre aceste fapte a fost predica fostului colaborator al Securității în fața vârfurilor partidului lui Ion Iliescu.

  • În perioada 1835-1842 Dumitra a aparţinut ca şi filie (filială) de parohia greco-catolică Bistriţa, care făcea parte din Protopopiatul greco-catolic Bistriţa, ce aparţinea de Episcopia greco-catolică de Făgăraş (episcopie înfiinţată în anul 1721). În perioada 1882-1938 Dumitra a aparţinut ca filie de parohia greco-catolică Prislop (Liviu Rebreanu) care a făcut parte din Protopopiatul greco-catolic Beclean (în perioada 1882-1925) şi din Vicariatul greco-catolic al Rodnei (în perioada 1930-1938), ce aparţineau de Episcopia greco-catolică de Gherla (episcopie înfiinţată în anul 1853).
    În anul 1938 filia Dumitra a fost ridicată la rang de parohie. În anul 1930 credincioşii din Dumitra au amenajat o capelă în casa cumpărată cu 72000 lei de la Iohann Hansel. Având o suprafaţă de 171,50 metri pătraţi, capela a fost dată în folosinţă în anul 1931. Din 1945 cultul divin s-a oficiat în biserica evanghelică luterană primită în custodie după plecarea saşilor în Germania.
    În 1947 în Dumitra erau 1552 credincioși greco-catolici și 124 ortodocși. Asociații religioase greco-catolice: AGRU 243 membrii, Reuniunea Mariană 294 membre. Elevi în comună 177 din care 176 greco-catolici.
    Un an mai târziu, în 1948, cei 1552 de credincioși greco-catolici și-au dat seama deodată că au fost niște proști toată viața lor, că Sfintele taine pe care le primiseră până atunci nu erau bune și s-au hotărât să revină la religia ortodoxă practicată de sacerdoții daci creștinați de apostolul Andrei într-o peșteră din Dobrogea. Urmașii acestora tocmai urmau să sosească aduși de diviziile Tudor Vladimirescu și Horea, Cloșca și Crișan. În subsidiar dumitrenii au încuviințat în sinea lor că este drept ca mitropolitul lor Alexandru Rusu și episcopul lor Iuliu Hossu să fie închiși și lăsați să moară în detenție. Nu însă și preotul lor.
    În perioada 1938-1948 parohia Dumitra a avut ca preot pe Ioan Costan. Acesta a fost arestat în septembrie 1940 şi judecat de către Curtea Marţială din Cluj fiind acuzat de ofensă adusă statului şi naţiunii maghiare, dar a fost achitat. În perioada 24.08.1944-10.09.1944 Ioan Costan a fost arestat şi închis de către autorităţile maghiare de ocupaţie în închisoarea militară din Bistriţa, dar a scăpat şi de această dată.
    Ioan Costan s-a născut în localitatea Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud, la data de 27 august 1911. Urmează şcoala primară, clasele I-a şi a II-a, în localitatea natală, iar clasele a III-a şi a IV-a precum şi primii doi ani din studiile secundare le urmează în Năsăud. La intervențiile lui Emil Precup este primit la studii la Liceul „Petru Maior” din Gherla. Clasa a VII-a a studiilor secundare îl prinde din nou la Liceul „George Coşbuc” din Năsăud, devenind un colaborator al publicaţiei liceale „Din munţii Rodnei”, care apărea în 1930-1931. Studiile universitare le termină în 1935, fiind hirotonit preot greco-catolic în satul Cepari din apropierea Năsăudului. A fost redactorul publicaţiei „Solia”, subvenţionată de „Regna”. Odată cu vânzarea publicaţiei „Săptămâna” de către proprietarul ei, în 29 decembrie 1940, Ion Costan preia conducerea acestei publicaţii până în 27 august 1944. O parte a articolelor publicate în „Săptămâna” în perioada 1941-1942 le-a adunat într-un volum pe care l-a intitulat „Glia strămoşească” şi pe care l-a tipărit la Bistriţa în 1942. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a mutat la Bucureşti unde a îndeplinit diverse funcţii, până în anul 1973 când se pensionează. Moare la data de 29 iunie 1987 la Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul Belu Catolic. Cu doar doi ani și jumătate înainte de ieșirea din catacombe a bisericii sale. Desigur preoții și episcopul l-a pomenit pe vrednicul înaintaș și slujitor al Domnului din Dumitra în rugăciunile lor.

  • Nu distrugeti , ce urati ! Pastrati , ce iubiti! (Elon Musk). Fiti toleranti cu ceilalti si veti trai mai sanatosi la trup si la minte.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.