Laszlo Borbely: Bistriţa-Năsăud, eventual în regiunea Mureş-Harghita-Covasna

Potrivit unui punct de vedere privind regionalizarea, deputatul UDMR Laszlo Borbely, vicepreşedinte politic al Uniunii, consideră că există o serie de argumente pentru ca municipiul Târgu Mureş să fie desemnat capitala unei regiuni formate din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, eventual şi cu Bistriţa-Năsăud sau Braşov.

„Municipiul Târgu Mureş reprezintă locaţia cea mai bună pentru o regiune alcătuită din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (eventual şi cu Bistriţa-Năsăud sau Braşov), deoarece, deşi reprezintă un centru economic şi cultural al acestei regiuni, nu este îndepărtat de nivelul de dezvoltare al celorlalte centre urbane şi este legat cu o reţea adecvată feroviară şi de drumuri de acestea, precum şi de întreaga zonă menţionată. Pe lângă acestea, Târgu Mureş îndeplineşte şi o varietate de funcţii necesare unui centru regional, dispune de un aeroport internaţional, va fi în apropierea nodului de legătură între cel puţin două autostrăzi, este centru universitar şi centru medical renumit, dar şi un centru logistic”, afirmă el.

Deputatul susţine că un proces de reorganizare regională care să creeze un cadru adecvat pentru dezvoltarea armonioasă a întregii societăţi ar trebui să se materializeze prin crearea unor regiuni care să fie compuse din „trei, patru, maximum cinci judeţe aflate la un stadiu similar de dezvoltare, cu un potenţial de dezvoltare similar şi care să beneficieze de egalitate în cadrul regiunii”.

Potrivit sursei citate de Mediafax, aceste regiuni ar trebui ca, la nivel administrativ, să aibă în primul rând competenţe în domeniul politicii de dezvoltare, să fie conduse de organe decizionale alese de către colegii electorale alcătuite din primari şi consilieri judeţeni şi să aibă centre regionale cu adevărat funcţionale.

„La modul concret, aplicarea principiului subsidiarităţii şi al descentralizării în procesul de regionalizare implică aducerea unor competenţe de la nivel naţional la nivel regional, nicidecum comasarea unor competenţe care se regăsesc momentan la nivel de judeţ, la nivelul unui centru regional, ceea ce ar duce la o recentralizare şi mai puternică a administraţiei. Mai mult decât atât, sensul alocării competenţelor trebuie să fie unul de apropiere către nivelul cetăţenilor, al comunităţilor locale. Este nevoie ca arhitectura regională să consacre relaţiile economice şi sociale informale existente, creând un cadru adecvat pentru valorificarea resurselor locale, dar şi pentru valorificarea potenţialului existent în materie de expertiză locală legată de anumite activităţi economice tradiţionale (viticultură, artizanat, agricultură bio, etc.)”, mai afirmă Borbely.