Lecţia fermierului din Monor care a învăţat legumicultura în Spania. Ce plătea acolo cu mii de euro găseşte aici gratis

A construit solarii în Spania, apoi a cultivat legume în sistem industrial, cheltuind zeci de mii de euro pe îngrăşăminte şi apă. Anul trecut, a decis să se întoarcă acasă şi să îşi amenajeze propriul solar la Monor, singurul de pe Valea Şieului. Ioan Simionca, un tânăr fermier pe care îl putem întâlni sâmbăta la târgul producătorilor locali de lângă Biserica Evanghelică, a explicat pentru Timp Online de ce a decis să vină acasă şi să facă agricultură şi cu ce greutăţi se confruntă.

„Am lucrat 12 ani în Spania, constructor de solarii, apoi 6 ani am avut închiriat un hectar de solar şi am făcut agricultură la un nivel foarte înalt, producând extrem de mult pe petru pătrat. Nu trebuie să ne plângem. În România nu sunt probleme. În primul rând viruşii nu se dezvoltă ca afară, nu e nevoie de stropiri. La un hectar de solar, eu plăteam 1000 de euro pe lună pentru apă, aici nu plătesc nimic. Plăteam 10.000 -15.000 de euro pe 7-8 tone de îngrăşăminte, aici nu plătesc nimic. E bine. Nu avem probleme în ceea ce priveşte producţia legumelor, problema e cu sistemul în care suntem implicaţi. Anul trecut am revenit din Spania şi am început. Am investit peste 40.000 de euro în ferma de la Monor şi avem 32 de ari de solar. Suntem, pratic, în primul an luat de la început. Anul trecut, cu prima recoltă, am fost doar la Viişoara, la Toamna bistriţeană 2015. Vă spun sincer că, dacă îţi respecţi clientul şi faci calitate, şi nu încerci să-i bagi în plasă rebuturi pe care ar trebui să le mănânce oile, e bine. În Spania, au fost şase ani în care eu am aruncat tone de roşii fiindcă nu erau de comercializat, erau de aruncat la oi. Dacă era în România, toate erau în piaţă, amestecate, cinci bune şi şapte rele. Dacă te duci să cumperi ceva în România, românul nu e sănătos dacă nu te înşală”, a explicat el.

Tânărul fermier spune că, în Spania, a învăţat cu adevărat să facă legumicultură.

„Am produs, într-un an, 138 de tone de legume pe 90 de ari. Deci vorbim de cinci TIR-uri de legume. M-am întors acasă fiindcă visul meu a fost să nu lucrez industrial, cum am lucrat acolo. Eu vreau să văd că omul e mulţumit. Acolo descărcam un camion de trei tone odată, plecam şi nu ştiam încotro o iau legumele. Aici, când văd clientul că vine la masă şi se uită, îi place marfa, iar mâine revine cu acelaşi zâmbet, mie îmi dă o satisfacţie enormă”, a spus Ioann Simionca.

Cu toate că a constatat pe propria piele că în România, din păcate, tinerii nu sunt suficient de încurajaţi să facă agricultură, el spune că românii trebuie să fie „şmecheri” şi să caute alte avantaje.

„Să fructificăm soiurile bune, pământul foarte bun, avem bălegarul, îngrăşământul nostru. Vreau să vă spun că, în Spania, dădeam 550 de euro pe o remorcă de bălegar, iar aici mi-l aduc oamenii gratis numai să scape de el. Nu ne putem plânge de asta. Ne putem plânge în schimb de sistemul de piaţă care este foarte prost gândit. Să sperăm că domnii politicieni cu care eu, unul, am avut multe întâlniri şi le-am explicat, vor face ceea ce cei de afară fac de zeci de ani. Sper că vor copia ceea ce se întâmplă în Olanda, în Franţa, în Spania, peste tot, nu mai departe de Ungaria”, a adăugat fermierul.

El crede că ar fi extrem de utile schimburile de experienţă cu fermierii din străinătate.

„Atât timp cât nu se fac schimburi de experienţă afară nu vom putea schimba mentalitatea. Eu aş fi de acord să mă duc o săptămână în Spania cu ei, să îi duc, să le arăt, ca să le deschid ochii, să vadă cum se face. Sunt producători în România care nu ştiu ce înseamnă legumicultura. Ei pun ceva în pământ şi aşteaptă să se facă, dar legumicultura nu e aşa. Când pui trebuie să ştii ce pui şi când pui”, a adăugat el.

Ioan Simionca poate fi găsit sâmbăta la târgul producătorilor locali de lângă Biserica Evanghelică unde aduce roşii, vinete, varză, ardei, gogoşari şi alte legume de sezon.